Ceea ce urmeaza este rodul imaginatiei naturii si orice asemanare cu personaje reale, nu este deloc intamplatoare.
Stimate cititorule! aceasta este prima mea postare despre simbioza animale – om, o simbioza dusa pana la un paroxism siamezic, o postare consacrata unor făpturi neobisnuite si putin cunoscute, deoarece stiinta omenească despre sobolani se referă mai mult la metodele de a-i combate, decât de a le întelege comportamentul, psihicul si sensibilitatea.
Nu rare sunt cazurile in istorie cand, pentru a supravietui, unele animalele copiaza comportamentul oamenilor care, mai apoi devine instinct, dar mai adesea s-au observat unii oameni, care pentru a supravietui, imita comportamentul unor animale, fata de care simt o apropiere darwiniana.
Acesta e subiectul pe care-l propun atentiei voastre, stimabilelor si stimabililor concitadini!
Sobolanii stârnesc scârbă si spaimă, teamă fată de molimele pe care uneori le răspândesc, si o frică superstitioasă de dintii lor în continuă crestere
Societatea lor subterană, istetimea adaptării si lupta continuă pentru supravietuire, migratiile lor în masă si aptitudinile individuale pentru călătorii, exemplele unei inteligente iesite din comun, legendele si povestile pe care le-am auzit în copilărie, toate au făcut ca sobolanii să mă fascineze, să-mi trezească nu numai curiozitatea, dar si un fel de respect admirativ fată de natura ce a creat fiinte coexistând perfect cu omul.
Nu vreau sa fac apologia sobolanului, asa ca o sa termim cu evolutionismul si o sa incep comparatia parodisiaca dintre specia mai sus citata si un personaj din primarie care se confunda pana la identificare cu acesta.
Răspândire: şobolanii cenuşii sunt originari din Asia de est. (ce v-am zis! au origini comune, ca doar nu degeaba il cheama Rusu)
Pe cai de transport, vopoare, şobolanii s-au extins până în insulele cele mai izolate. ( e clar ca prietenul nostru e mai putin istet decat rudele sale pentru ca a venit cu pluta la primarie). Pot fi întâlniţi în sate şi oraşe, unde stau în pivniţe, (birouri), depozite, grajduri, conducte de canalizare,
Biologie : şobolanul cenuşiu este un animal foarte social, adaptabil şi inteligent ( n-ai ce comenta la capitolul asta ca doar are o diploma de drept la Valcea pe care scrie ,,nota generala 6″)
Este activ în principal la lăsatul serii şi noaptea, dar unii şobolani pot fi activi uneori şi pe timpul zilei (program de lucru 8-16, niciodata cu publicul, sambata si duminica plange dupa Adina)
Şobolanul cenuşiu trăieşte în grupuri de 50 -250 de indivizi, care în general sunt formate dintr-un mascul şi mai multe femele. ( deocamdata activeaza intr-un grup ceva mai mare de 50 de indivizi, la primarie, si pentru ca respecta instinctiv impulsul speciei, si-a ales biroul intre capatul rampei pentru handicapati si biroul cu cele mai multe femei + caserita, tot femeie)
Eu personal n-am inteles exact de ce rampa pentru handicapati duce pana la usa biroului lui, dar sunt multe paradigme din astea in primaria cisnadie sau poate ca stie el ceva.
Cei ce aparţin unui anumit grup se recunosc după un miros specific grupului respectiv. (pai daca sta atat de mult de povesti in masina cu R2, ca sunt amandoi ca doua drogherii ambulante de la odorizantu’ de cacat din RNV)
Membrii aceluiaşi grup — familie manifestă un comportament teritorial puternic.( stie tot satu ca-si incuie grajdu cand pleaca la imprastiat odorizant)
Un vechi proverb egiptean spune ca sobolanii sunt cei ce parasesc primii corabia, inainte sa se scufunde. ( de aceea si-a ales biroul cel mai apropiat de iesire si sta singur in el ca sa nu se inghesuie pe usa, desi la cat de “inghesuit” este, ar putea sa se inghesuie singur).
Experienţele individuale ale unor şobolani pot fi împărtăşite mai departe celorlalţi membri.( aici am inca o dilema :el a ivatat sa impartaseasca experiente de la sobolani sau invers?)
Şobolanii cenuşii sunt omnivori. Spectrul alimentelor consumate cuprinde seminţe, muguri, fructe, ouă de păsări, carne. stricată şi stârvuri de animale, mamifere mici etc.
Ei evită totuşi alimentele necunoscute, comportament ce este cunoscut ca “misoneism”.( asta explica faptul ca prefera mereu aceleasi locuri de hranire in timpul programului de lucru si alaturi de acelasi individ pe care il recunoaste dupa miros, dupa cum am relatat deja faza cu odorizantu’ din RNV)
Combatere: Sunt recomandate aceleaşi măsuri de combatere ca la soarecele de casa. Trebuie, fireşte, luat în considerare faptul că şobolanii cenuşii sunt mai inteligenţi şi mai capabili de a învăţa din experienţă decât şoarecii de casă, de aceea ei învaţă rapid cum să evite obiectele folosite în combaterea lor. ( s-a incercat combaterea lui secretosu’ cu gandirea rationala, fix pix)
Astfel după scurt timp, ei ştiu cum să evite capcanele. Din cauza aceasta, combaterea şobolanilor cenuşii ar trebui efectuată de către o firmă profesionistă de deratizare. (ex: Cisnadianu’ Turmentat)
Întotdeauna am fost intrigat de cauzele si mecanismele unei anumite forme de existentă a sobolanilor, structurile sociale si dependentele dintre diferitii indivizi, diversitatea caracterelor si înclinatiilor, identice aproape cu ale oamenilor. Pare ciudat, dar abia în preajma oamenilor care le-au declarat război chiar de la început, sobolanii au găsit conditiile de viată cele mai bune pentru ei.
Dar cum ajunge totusi un astfel de personaj, cu gandire egocentrista, invers eliptica, sa ocoleasca rampa-i destinata, prin dreapta, doar ca sa urce mereu 4 trepte pana la usa cu secretii pe tocul de sus ?
Explicatia vine din stafundurile istoriei, cand, budismul plasează destul de sus sobolanii în ierarhia fiintelor vii… Un sobolan viclean, ipocrit este primul care se iveste în fata lui Budha pe moarte, sărind de pe crestetul unui bou. Abia în urma sobolanului, cel mai istet, si în urma boului, cel mai harnic, apar celelalte animale din calendarul budist: tigrul, iepurele de casă, balaurul, sarpele, calul, cocosul, oaia, maimuta, câinele si mistretul. (dincolo de semnificatia lafonteniana a personajelor din descriere, putem face un exercitiu de imaginatie si sa transformam, in minte doar, primaria in gradina zoologica)
In natura, speranta de viata a sobolanului este de 4 ani. (paradoxal, 4 ani este un ciclu electoral in Romania de azi, de aceea cred ca va veni si momentul schimbarii in curand, si ca, sobolanul de primarie va deveni din nou soricel de biblioteca asa cum e si acum, uneori, cand se zburleste primarul la el)
Stimate cititorule, dacă uneori esti ispitit să crezi în reîncarnare, atunci poate că esti în stare să crezi că un om care cândva, într-o altă viată, a fost sobolan, păstrează în adâncurile subconstientului său amintirea acelei vieti si că, în momente exceptionale si dramatice, tiparul acestui destin anterior se imprimă asupra existentei lui omenesti actuale si dacă inversezi situatia si îti imaginezi soarta unui suflet care, după ce a părăsit corpul omenesc, îsi începe următorul ciclu de existentă pământească sub întruparea unui sobolan, atunci poti să mergi cu gândul încă un pas mai departe si vei deduce că propria constiintă poate suferi o astfel de metamorfoză.
Gata cu secretaru’ primariei!….Neeeext!