De inceput

Si noi ce castigam?

Nimic din ce se întâmplă în această toamnă nu mai are vreo legătură cu acţiunea executivă, cu actul de guvernare în interesul cetăţeanului, dacă el s-a petrecut vreodată. Căderea păgubosului guvern Boc, prin retragerea miniştrilor PSD, nici nu va fi băgată de seamă.

In aceste 2 luni, cat au mai ramas pana la alegerile prezidentiale, nu va fi confruntare de personalităţi politice purtătoare de ideologii şi proiecte pentru viitorul României, asa cum ar trebui sa fie intr-o tara civilizata, ci doar o luptă de câini vagabonzi într-un cartier rezidenţial, pariurile fiind permise pentru toţi amărăştenii. Asta va fi  singura şansă pentru cetăţean să câştige ceva din aceste alegeri prezidenţiale. Sa parieze pe dulaul castigator.

Pariaza pe dulau, la sondajul din dreapta.

Anunțuri
Standard
De inceput

Sedinta de consiliu local la Cisnadie.

Stiu ca-i cacofonie „local la” desi nu pare, cum si acest consiliu local este de kko dar nu se dezminte.

Ieri 24.09.2009 a fost sedinta de consiliu local cum dealtfel se intampla in fiecare ultima joi din luna (pentru cine nu stie) o sa va mirati dar sunt si consilieri care nu prea stiu asta, dar nu asta este tema acestui post.

Nu va ganditi ca este o chestie deosebita acest consiliu local, desi toata luna se fac acte pentru aceasta intalnire de discutat povesti intre alesii urbei. Se face o convocare (in mai multe exemplare, una o primesc si SKATV-eii)cu o saptamana inainte cu punctele de pe ordinea de zi dupa care se intalnesc si se alege un presedinte de sedinta, dupa care se citesc punctele de pe ordinea de zi, se palavrageste mult si se voteaza. Rar cand sunt puncte importante pe ordinea de zi, acum de ex. e la moda rectificarea bugetului 2009, in rest chestii cotidiene pe care unii consilieri le voteaza in necunostinta de cauza.

Dupa vreo 2 zile se redacteaza minuta sedintei cu aceleasi puncte care s-au „analizat” si votat unde apare si nr de voturi „pentru” sau „contra” desi toti voteaza pentru contra.

La ultima sedinta mi-au atras atentia ultimele 2 puncte (vezi foto)

sedinta de consiliu 24092009Adica cum „INFORMARE privind solutionarea problemelor ridicate de cetateni in cadrul audientelor” adica noi cetatenii facem probleme in cadrul audientelor si astia trebuie sa informeze cum au solutionat ei problema cu cetateanul cisnadian. Si pana la urma oricat de mult as incerca eu sa ridiculizez acest aspect el chiar asa decurge. II deranjam cu probleme creindu-le lor probleme ca doar ei s-au dus acolo sa stea linistiti pe bani publici timp de 4 ani iar unii prind gustul si nu mai vor sa plece niciodata.

Ultimul punct de pe ordinea de zi e beton, nu stiu cine pe cine informeaza ca pleaca in Ucraina la o chermeza a oraselului frate Gola Pristan. Banuiesc ca primarul ii informeaza pe consilieri ca raman singuri acasa si sa fie cuminti (ca „cu minti” e imposibil).

Voi atz’ auzit de oraselul asta din Ucraina raionul Kerson? Stiatz’ ca suntem frati cu ei?

Ironia este ca prin 1990 un primar insipid Mihai Gheorghe (nume de fotbalist) ne-a infratit cu Castelu’ Thierry din Franta, nici atunci nu ne-a intrebat nimeni dar dadea bine cultural (Am vazut Chateu Thierry pe banii mei si e un orasel superfain). Prin 2002 Primarul Barsu bate palma cu Ludwig si ne infratim cu Wernigerode din Germania (am vazut si acest oras tot pe banii mei, orasel turistic fost DDR-ist care arata foarte bine si unde poti respira istorie).

Si vine sasul Krech in 2006 si ma infrateste cu Gola Pristan din raionul Kerson din Ukraina…sa razi sa mori. Ok au fost ceva manifestari culturale ce au constat intr-o trupa de copii dansatori de-ai nostrii care au dansat pe acolo vezi pe youtube (nu pun link ca e jenanta filmarea – o scena nacajita iar copii filmati din spate- ai impresia ca e un dans mistic la apus de soare pe o scena parasita pe un camp) apoi a venit si o trupa de copii ucraineni care au dansat frumos in sala lu’ Nastase…dar pentru asta nu trebuie sa ne-nfratim pe acte mai oameni buni.

Si-acum se duce asta pe banii nostrii sa manance si sa bea -pe banii ucrainienilor (vai steaua lor) ca vorba aia odata face Gola Pristan 300 de ani de existenta.

Nu sunt stupid, sunt de acord ca primarul trebuie sa mearga si sa caute oportunitati de dezvoltare ale unor relatii economico-culturale si cu alte zone in afara zonei euro dar ceretz’ in PLM si parerea societatii civile care se dovedeste de fiecare data mai cu capul pe umeri decat papagalii astia din consiliu care vin odata pe luna la primarie sa-si etaleze costumele vezi – Huja, Dan Filip, Sorici…hmmm doar PDL-isti am vazut bine imbracatz’ ?! stai ca era si Cosoroaba in sacoul lui de velur maro

Sa Fitz Cu Mintz’ ca ne infrateste sasu’ cu Burchina Faso’ – numa’ asa mi-a iesit rima

Ce tza’ iesit mah? Rima?

Standard
De inceput

Am un prieten in Berlin…si-mi scrie

Sunt departe de Romania. De-aici, din Berlin, unde-o să stau câteva luni (din păcate nu cu burta la soare), şi băsescienii, şi anti-băsescienii, şi Băsescu însuşi se văd foarte mici. Toamna e aurie în Wilmersdorf, arborii sunt patriarhali ca în Mateiu Caragiale, oamenii trec pe biciclete relaxaţi…
În parcuri, câte-o mamă foarte tânără somnolează lângă un landou cu gemeni. La Lidl, vânzătoarea-ţi zâmbeşte de parcă i-ai fi logodnic. Câte-o după-amiază-ntreagă circulaţia e-ntreruptă fiindcă trec maratoniştii amatori, împleticindu-se de oboseală. Nimeni nu pare să nu poată dormi de grija lui Băsescu.
Sunt şi aici pe stâlpi panouri cu câte-un cap de politician care spune: „Landul nostru merită mai mult”, „Soluţia crizei o au doar verzii”, „Noi avem puterea”. Nimeni nu este însă pasional, înverşunat, isteric pro sau anti-Merkel, de pildă.
„Alegerile anul ăsta sunt plicticoase”, îmi spune un coleg german de la facultate: „E stabilitate politică, nu se poate întâmpla, practic, nimic spectaculos. Nici măcar criza nu a animat prea mult peisajul”.
Îmi doresc şi eu alegeri plicticoase, şi în general o viaţă plicticoasă într-un oraş burghez şi prosper, sunt sătul de freak-shows şi de bădărănie. Îl admir mult pe Caragiale pentru tot ce a scris, dar cred că faptul genial al vieţii lui a fost mutarea la Berlin, decizia de a-şi trăi ultimii ani ai vieţii în civilizaţie.

Timp de nouă ani, Caragiale a fost fericit aici, cu căsuţa lui, cu berea lui preferată, cu prietenii care veneau să-l vadă. A murit în somn, liniştit, departe de miticii care-l numeau defăimător de neam şi ţară tocmai pentru că-i înfă ţişase pe ei. Departe de cei care nu-l scoteau din plagiator şi canalie politică. Din păcate, nu sunt multe Mămuloaie pe lume care să-ţi lase moştenire destul cât să trăieşti la Berlin…

 Nu sunt anti-Băsescu, cred că Băsescu a fost un preşedinte în regulă şi că, dacă el n-a reuşit să pună hidra securisto-mafiotică cu botul pe labe, nimeni n-o poate face. Mai cred însă că şi el e pe cale de a fi învins, ca şi Emil Constantinescu, de sistem, e drept, după mult mai multă luptă.
M-am despărţit de Băsescu şi de susţinătorii lui când am pierdut (probabil odată cu el însuşi) orice speranţă de reuşită. Dar cred şi acum că nu el este ticălosul, ci ceilalţi, cei aliaţi împotriva lui. Nu cred, pur şi simplu, că Voiculescu, Păunescu, Tăriceanu, Vântu, Patriciu, Iliescu sau Geoană au o ofertă mai bună pentru România.

Nu mai sunt însă pro-Băsescu, fiindcă nu mai cred că Băsescu va reuşi, într-un al doilea mandat, să facă mai mult decât în primul. Suntem condamnaţi să ne ducem la vale, căci ce a pornit greşit de la Revoluţie încoace, greşit va merge şi mai departe.

Uite cum m-am ambalat iar, chiar şi într-o parfumată noapte berlineză. Fir-ar să fie, cred că n-am reuşit să devin neamţ într-o săptămână, chiar dac-am băut ieri o bere cam pe unde zăbovise, acum un veac, Caragiale.

Asemenea melcului, ne ducem cu toţii originea, cutumele în spinare oriunde se-ntâmplă să ne ducă viaţa…

Sa fii cu Minte…ca a venit toamna.

Standard
De inceput

Amintiri despre comunism – Leapsa

Am refuzat intodeauna sa vorbesc de bine comunismul, din respect fata de revolutionarii morti in ’89.

Desi nu am nici o amintire trista din perioada comunista si nu ca as fi vreun pui de nomenclaturist sau presedinte de CAP, nici macar presedinte de asociatie de locatari nu a fost tata. Eram ca majoritatea – Clasa muncitoare, nici nu pot sa spun ca mi-a lipsit ceva pentru ca aveau grija parintii sa „procure”, ca fiecare, cate-un pachet de unt, un lapte, o smantana, carnea oricum nu prea-mi placea, salamul cu soia se dovedeste acum ca era mai bio decat ce cumparam azi. In fiecare an mergeam in concediu la mare sau la munte cu trenul si mai tarziu cu mult ravnita Dacie luata de la poarta fabricii din Pitesti dupa ani de asteptare-cititi la Calin Blaga o amintire de genul asta, si ca sa ii raspund la leapsa care mi-a plasato am sa incerc sa povestesc si eu o amintire din comunism.

Comunismul reprezinta pentru mine perioada copilariei si pot sa spun ca sunt printre ultimele generatii cu o copilarie apropiata de „copilaria perfecta” descrisa de Ion Creanga in „Amintirii din copilarie” si nici nu stiu daca este din cauza comunismului dar pot sa spun ca „Lumea s-a schimbat intr-o vara”.

In vara lui 90′ aveam 17 ani si am fost intr-o vizita de 2 saptamani in Germania, eram o familie de excomunisti proaspat capitalisti dar care puteau fi observati de la o posta ca provin din est. Eram toti in training cu borsete si nici nu aveam ochii oblici si aparate de fotografiat ca sa fim confundati cu japonezii. Mai vezi si acum pe la Caciulata cate o familie de pensionari din astia in trening cu palariute stupide care se plimba prin statiune, asa eram si noi foarte timorati sa nu deranjam pe cineva, eram obisnuit cu sasii care veneau la noi de pasti si de craciun si ne aruncau guma spermint si stickere de pe geamul unui audi 80 sau mertan bot de cal – fara sigla de mertan (care era la gatul meu deoarece a parcat la noi in parcare cu o seara inainte), dar nu eram obisnuit sa fiu eu la ei in tara desi nimeni nu te baga in seama. Eram in Frankfurt printre zgarie-nori, am fost naucit, am stat o ora in fata unui supermarket si ma minunam ca boul cum se deschid usile fara ca nimeni sa puna mana pe ele – Star Trek tata, cel mai penibil moment a fost cand m-a vazut un neamt ca stateam in 4 labe sub un uscator de maini si ma uitam in sus sa vad de unde si de ce vine aerul cald. Cand am venit inapoi eram cel mai smecher, ma uitam de sus la prietenii mei care inca se jucau cu prastiutze sau cu pistoale de apa respectiv „scunsea pe minge” si „9 tigle” sau „hotii si vardistii” „zala” sau „cal print si-mparat” „bambilici” in fata blocului unde cei 2 vecini care aveau masina trebuia sa si le ascunda prin spatele blocului sa nu le zgariem. Acum lucrurile s-au schimbat in „bine”, toti au masina in parcarea din fata, copii sunt la calculator, televizor sau in bar. 

Imi amintesc cum vecinii  se adunau la Lac la gratar sau pe Valea Cisnadiorii, nimic nu se gasea in magazine dar toti aveau in weekend carne de gratar, mici si berea in rau si radeau si se simteau bine impreuna, mereu eram cate 4-5 familii cu copii cu catel cu purcel. Acum aceeasi oameni nu-si mai zic buna ziua pe scara blocului si fiecare este invidios pe fiecare, ca si-a mai pus un termopan sau si-a schimbat masina,….lucrurile s-au schimbat, nivelul de trai a crescut dar factorul uman a regresat mult, copilaria nu mai este legata de natura ci de urban, de fastfood, de tehnica si sedentarism. Daca fiul meu le propune azi prietenilor lui „Hai sa mergem in Dealu’ Cucului sa ne facem arcuri si sageti” este taxat drept „tzaran prost” care nu stie sa se distreze si marginalizat si are tot dreptul sa vina sa-mi spuna ca ce l-am invatat eu este o prostie care ii alunga prietenii…..A fost mai bine sau mai rau!?  nu pot spune, pot spune doar ca a fost altfel si mie mi-a placut…….

Standard
De inceput

Parerea „Despre comunism” a tinerilor de azi.

Citeam pe un blog numit sugestiv „Amdoar18ani” despre comunism si am ramas  impresionat despre parerea acestor tineri despre perioada comunismului. Am aflat ca intre bine si rau e greu de facut diferenta si depinde foarte mult de unghiul din care privesti unele lucruri.

Faptul ca tinerii au astfel de opinie despre comunism, dupa mine, inseamna doua lucruri:

1, Erau prea mici in acea perioada si n-au primit informatii suficiente ulterior.

2, Societatea s-a schimbat evident, dar nu in in bine.

Si acum propun sa punem in paralel o serie de ingradiri de ieri cu libertatile de astazi ceea ce nu trebuie sa conduca neaparat la ideea ca era mai bine in comunism ci doar la aspectul ca am renuntat la ceva rau si nu am reusit sa schimbam in bine…iar ce e mai trist, e faptul ca au trebuit sa moara oameni in ’89 ca sa ne plangem noi acum ca era mai bine inainte…
Ieri nu aveam libertatea de exprimare, astazi este absolut inutil.

Ieri am fost jefuiti de o singura familie, astazi de mai multe familii.

Ieri nu aveam voie sa calatorim in strainatate, astazi nu avem bani sa calatorim.

Ieri nu aveam alimente in magazine, astazi nu avem cu ce cumpara.

Ieri luam bani de la CAR si ii dadeam inapoi cand puteam, astazi luam de la banca si banca ne ia casa

Ieri nu era luata in considerare competenta la angajari, nici astazi.

Ieri angajarea se facea pe baza de carnet de partid, sau pe cea de turnator, astazi pe baza de pile, cunostinte, relatii si apartenenta la un partid la putere sau spagi, iar turnatorii conduc grupuri media sau fac legi.

Ieri eram obligati sa votam pe unul dintre cei doi propusi de partid, astazi nu mai suntem obligati dar nici nu avem pe cine vota pt ca toti sunt la fel de prosti. Iar care sunt mai destepti sunt hoti, exceptie facand Vanghelie care e si hot si prost…si mai stiu eu catzva’

Ieri aveam un singur post de TV si am fost manipulati de asta, astazi avem mai multe,  toate sunt la fel si nu mai manipuleaza direct ci doar indobitocesc.

Ieri aveam un singur partid la carma tarii, astazi avem, momentan doua, dar la fel.

Ieri aveam un singur partid in Marea Adunare Nationala, astazi avem mai multe partide identice in parlament.

Ieri am trait intr-un comunism salbatic, azi traim in capitalism salbatic.

Continuatz’ voi…ca pe mine ma bufneste rasu’-plansu’…

Standard
De inceput

Ce curu’ calului?

O sa incerc sa ma detasez de politica desi din titlu nu prea reiese asta, dar daca cititi tot articolul o sa vedeti ca nu are nicio legatura directa cu politica ci este doar o explicatie semi-stintifica a faptului ca inventiile lumii moderne sunt limitate ca forma si gabarit si ca nu putem revolutiona total  sistemele de gandire, de actiune, de munca, de guvernare, de ce vretz’ voi….din motive foarte simple cum ar fi in acest caz „curu’ calului”. 

Ce legatura este intre fundul unui cal si navetele spatiale? O sa vedem mai jos

Ecartamentul standard al cailor ferate din Statele Unite este de 143.5cm.
Este un numar foarte ciudat. De ce se foloseste acest ecartament?
Pentru ca asa se construiau in Anglia, si primele cai ferate din SUA au fost facute de englezi expatriati.

IH079569

De ce construiau englezii asa?
Pentru ca primele cai ferate au fost facute de oamenii care construisera tramvaiele premergatoare trenului si acesta era ecartamenul folosit de ei.

De ce il foloseau?
Atunci cind au inceput sa faca tramvaiele au folosit aceleasi scule si sabloane pe care le foloseau pentru a construi trasuri iar acestea aveau aceasta spatiere a rotilor

De ce trasurile aveau nevoie de aceasta distanta intre roti?
Ei bine, daca ar fi incercat sa foloseasca orice alta spatiere, rotile s-ar fi rupt in cele din urma pe vreunul din vechile drumuri din Anglia, pentru ca aceasta era departarea dintre santurile sapate de alte roti de-a lungul timpului.

Cine construise aceste drumuri?
Primele drumuri ce acopereau mari distante in Europa (si in Anglia) au fost construite de Roma Imperiala, pentru legiunile ei. Multe drumuri au fost folosite de atunci pina in ziua de azi. Iar carele de lupta romane au sapat primele santuri in ele, iar dupa aceea toata lumea si-a potrivit rotile dupa ele, ca sa nu riste sa si le strice.

drum roman imperial1drum roman imperial

 

 

 

 

De vreme ce carele de lupta erau facute de romani (sau la comanda lor) erau toate la fel in privinta standardelor.
Ecartamentul cailor ferate din Statele Unite de 143.5 cm deriva din specificatiile originale pentru carele de lupta romane. Horse_drawn_tram_1900
Astfel ca, daca vreodata va intilniti cu cine stie ce specificatii stranii si va intrebati „de unde curu’ calului le-au scos astia?” este perfect posibil sa fie o intrebare corecta, pentru ca, de exemplu, carele de lupta romane erau facute astfel incit latimea lor sa fie cit fundurile celor doi cai. Astfel am gasit raspunsul la intrebarea de la care am pornit initial.

Si acum partea interesanta.
Cind privim naveta spatiala pe platforma ei de lansare, vedem doua rachete auxiliare atasate de rezervorul principal de combustibil.

Shuttleboosters

Acestea sunt „Solid Rocket Boosters” – SRB. SRB-urile sunt facute de Thiokol la fabrica din Utah . Inginerii care au proiectat SRB-urile ar fi vrut sa le faca mai mari in diametru, dar ele trebuiau transportate cu trenul de la fabrica pina la locul de lansare. Calea ferata trece printr-un tunel in munti. SRB-urile trebuiau sa incapa in tunel. Tunelul este facut pe masura caii ferate, care este la rindul ei cam cit dosurile a doi cai.

 

Astfel ca, una din trasaturile esentiale a propulsiei celui mai puternic mijloc de transport din ziua de azi a fost determinata acum mai mult de doua mii de ani, de latimea standard a unui cur de cal.

Asa ca posibilitatile si gandirea ne sunt limitate de ce au facut stramosii nostrii si e foarte greu sa ne desprindem de istorie. Se pare ca la unele lucruri stramosii nostrii se pricepeau mai bine…dar sunt multe altele care trebuie abandonate si regandite la nivelul secolului XXI.

Sa fitz’ cu mintz’ ca…calu’ era Troian si razboinicii ahei, tot prin cur au intrat in el…

Standard
De inceput

Regi, regine, imparati si baroni din secolul XXI.

Nu, nu este un capitol din cartea de istorie desi nu exclud pe viitor aceasta posibilitate.

1.Regele Cioaba – Autoproclamat rege international al tiganilor dupa decesul tatalui sau, Ion, Florin Cioaba locuieste intr-o suburbie a Sibiului si este de profesie pastor penticostal. Ca si tatal sau, Florin Cioabă poarta coroana de aur si sceptru din aur masiv, impodobit cu rubine si smaralde, dar afirma ca „cea mai importantă funcţie a mea este aceea ca ma consider un umil lucrator al Domnului Iisus Hristos”.
2.Imparatul Iulian – Autoproclamat la fel ca si Florin Cioaba lider absolut al tiganilor de pretutindeni, si rival de moarte al acestuia, Iulian a trecut rapid de la statutul de fata regala la cel de cersator, fiind exilat de familie si supusi din palatele sale luxoase si obligat sa traiasca intr-o coliba de chirpici de langa Rm. Valcea.
3.Cristina Spatar, Regina R&B – Nascuta la Onesti in vremuri de mult apuse, Cristina Spatar s-a remarcat de-a lungul timpului drept o excelenta logodnica pentru diversi italieni pe care i-a naucit cu gura ei de aur cu care mai si canta. Nu trebuie trecuta cu vederea nici prezenta ei pe oaresce site-uri de mirese la comanda din Rusia.
4. Nicolas Gutza, Regele manelelor – Despre Gutza se pot scrie romane intregi, oricum nu le va citi niciodata pentru ca nu stie. Cert este ca are dormitor Armani alb si ar putea strange mai multe voturi la alegeri decat PDL+PSD+PNL+PLM la un loc. De vina e sigur stilul lui incontestabil… ce PLM…
5. Ursus, Regele berii in Romania – Nu se stie exact cine l-a proclamat pe acest Urs dubios rege al berii, cert este insa ca din membrii regali de pana acum el e cel mai decent.
6. Prince Mircea, Merlot de Vanju Mare – Avand un buchet si un parfum intens, persistent si fin. Prince Mircea se recomanda drept un vin sec, proaspat, echilibrat si putin taninos. El este pastrat in butoaie de stejar timp de de 6 luni si adus apoi la maturitate in sticle fiind servit la o temperatura recomandata de 18 grade.
7. Gheorghe Hagi, Regele fotbalului – Fotbaliator de geniu si antrenor mediocru Gheorghe Hagi persista in amintirea romanilor drept un vrajitor al balonului si unul dintre putinele branduri reale ale tarii alaturi de Nadia Comaneci, Dracula si Ceausescu.
8.Gheorghe Zamfir, Regele naiului – Sufleor de talie mondiala, Gheorghe Zamfir si-a petrecut ultimii ani elucidand diferite mistere paranormale printre care si motivul mortii catelusei sale pechinez, Melissa, care s-a reincarnat apoi intr-un alt catel de buzunar.
 

9. Micul Print – Micul print nu are probabil nicio legatura cu ceea ce discutam noi aici, dar avea sange regal, era emo si ingrijea un baobab. Ce poate fi mai relevant decat asta.

10. Costel Casuneanu, Regele asfaltului – Unicul posesor al unui Bugatti Veyron din Romania, Costel Casuneanu este unul dintre baietii destepti pe care presa ii catalogheaza automat drept baroni locali. Departe de acest lucru, domnul Casuneanu s-a imbogatit muncind cinstit si vanzand asfalt la preturi de nimic, totul pentru a-si indeplini visul de o viata: ferma familiei Ewing de langa Bacau – Onesti.

11. Lion king de Hohenzollern si Prince Charming Duda – candidat retras de la candidatura pe motive necunoscute care pot fi elucidate doar de regele petrolului prezentat mai jos.

12. Patrice regele petrolului – aka Patriciu care nu face politica ci doar manuieste politicieni.

 Ce regi sau baroni locali cunoasteti voi in Cisnadie?

Standard