Land of choice

Maine e 1 Aprilie! Ziua nationala a Românei?!

Sunt din ce in ce mai de acord cu schimbarea zilei nationale a României din data de 1 Decembrie intr-o alta data.

Asta in principal, din motive meteorologice. Statistic vorbind, de 1 Decembrie vremea este mereu nashpa! Atmosfera oricum este greoaie si se traduce prin depunere de coroane la diverse morminte de soldati, mai mult sau mai putin anonimi. Toti au fetzele triste si inghetate unde mai pui ca nu poti tu sa mananci un mic sau sa bei o bere si trebuie musai sa bei un rachiu si sa mananci fasole cu carnatz’. Nu vreau sa intru in istorie pentru ca oricum este contrafacuta si alternativa.

Asa ca, ce alta zi mai potrivita pentru Romania de a-si serba ziua nationala decat 1 Aprilie – Ziua Pacalelilor?!

Pai suntem un popor de pacalici si pacalitz’ de ce sa nu serbam ziua nationala cu zambetul pe buze, fara sa depunem coroane si fara sa defilam stupid cu armata superdotata?! Sa mancam un mic si sa bem o bere, in dulcele stil balcanic ce ne caracterizeaza. Sa iesim cu corturile la munte si sa ne bucuram de natura …iar binentels ca natura se va razbuna pe noi si pe pet-urile noastre „uita-te” de noi peste tot?!

Mai in gluma sau mai in serios eu chiar sunt pentru schimbarea zilei nationale a Romaniei intr-o luna de primavara. E Ok pana la urma si data de 10 Mai chiar daca trebuie sa-mi calc pe inima mea de republican.

Cica maine de 1 Aprilie vine o trupa semicunoscuta in Cisnadie, la New Level. Trupa se numeste Camuflaj si canta un gen de muzica Reggae / Dancehall / Hip-Hop. Sincer tot ce-am vazut pe youtube este featuring cineva, deci nu stiu cum canta baietii astia singuri. Asa ca daca nu e vreo pacaleala de 1 Aprilie de-a lui Fifi, eu zic ca merita sa mergeti sa-i vedeti, avand in vedere ca in Cisnadie vin trupe doar din an in pasti, adica de zilele cisnadiei si atat. Biletul de intrare este doar 15 RON, cam cat 2 beri in Sibiu. Atmosfera habarnam cum va fi, dar pot sa va spun ca in ultimul timp am vazut cateva trupe mari prin bodegile din Sibiu si atmosfera a fost de cacat…niste sibieni cuminti care confunda un concert TAXI de ex. cu un concert de camera al unui quartet de coarde si trompeta.

Nu cred ca-i pacaleala pentru ca exista si un afis oficial si daca tot vrei sa investesti intr-o pacaleala din asta …pui pe afis Ozzy Osborne

Sa fiti cu minti si sa mergeti in Level sa-i vedeti pe Camuflaj!

Anunțuri
Standard
Land of choice

Intr-o zi mi-ai daruit…O PORTOCALA!

LA SEDIUL PDL SE DA AZI DE BAUT SI DE MANCAT. E PARASTASUL CRIZEI.

MENIU:
– SUC DE PORTOCALE ZDROBITE
– LICHIOR DE PORTOCALE MACINATE
– RACHIU DE PORTOCALE FERMENTATE
– CIORBA DE PORTOCALE POTROCITE
– FRIPTURA DE PORTOCALE DESAMBURATE
– PIURE DE PORTOCALE
– SALATA DE PORTOCALE MURATE
– RATA PE PORTOCALE
– TORT DE PORTOCALE
– INGHETATA DE PORTOCALE
– CAFEA CU AROMA DE PORTOCALE
ATMOSFERA VA FI INTRETINUTA DE FORMATIA ALA BALA STITI VOI RIMA..

SPONSORI: PORTOCALA OIL si FANTA PINK

PENTRU BUGETARI SE ASIGURA 25% DIN MENIU SUPLIMENTAR,  IAR SPECIAL PENTRU PROFESORI SE VA COMPENSA SCADEREA DIN 2010 CU ….DESIGUR – O PORTOCALA.

Standard
Land of choice

Ghicitoare politica cisnadiana sau “Hai sa râdem de nătăfleţi”!

Ce este mic, rosu si nătăfleţ?!

Am ales cuvântul “nătăfleţ” pentru ca am vrut sa fiu oarecum diplomat.

 Dar hai, mai întâi, sa vă spun cum am ajuns la enunţul acestei ghicitori.

Ieri am aflat stupefiat ca “Micea Geoana vine la Sibiu!” – asta nu ar fi o chestie prea deosebita, nici macar lipsa acelui “r” de la “Micea” nu m-a deranjat prea tare. Dar acolo unde am citit aceasta informatie erau si niste poze si care…surpriza!…. Erau toate cu Victorash Ponta!

Iniţial nici nu m-am gandit ca goangele astea mici de bucatarie de culoare roşie – ruşi parca le zice – ar putea face o asemenea confuzie, dar pe urma m-am lamurit ca saracii habarnau pe ce lume traiesc.

 Sursa mea de informare a fost facebook. Dar pagina de facebook de pe care am luat informatia, apartine minunaţilor nătăfleţi mici şi roşii de la TSD Cisnadie care sunt niste progenituri de PSD Cisnadie, adica partidul din care face parte acest Ponta, care este oarecum şefuţu’ lor “ala mare” de la Bucuresti, care o arde acum in gaşca cu Cretin Antenescu sa-l dea jos pe Basexu’.

Pai cum bai gongutze mici si rosii ce suntetz’, sa nu stiti ca s-a schimbat “prostanacu” Gioala cu pontosu’ Ponta?!

Eu am inteles ca nu avem la Cisnadie ziare, radio …de televiziune ce sa mai zic, dar daca citeatz’ macar blogul Cisnadianului Turmentat tot atz’ fi aflat si voi, ca Pontosu’ este “the pig Boss” la PSD acum, iar Gioala e suspendat, pana prin iulie.

Intelegeam daca il confundati pe Vintila cu Zaharia fotografu’, sau cu mai noul “fotograf oficial al orasului”, acest Romică. Dar cum sa confunzi prostanacii intre ei?!

Gafa nătăfleţilor tesedei este monumentala dar nu ma mira foarte mult. Asta daca stau sa ma gandesc la proverbul românesc conform caruia “Aschia nu sare prea departe de trunchi”. Daca stau sa ma uit la “trunchi” atunci imi dau seama ca “aschiile” sunt varza. Ii stiti pe pesedisti? Sunt personajele alea cu burta si falci groase, rosii in obraji si-n suflet. Aia cu capul mare – pereti grosi si in care creierul, se lafaie. Sunt aia care au inventat sintagma “baroni locali”. Sunt aia care o ard cu chestii sociale cu pensionarii si cu clasa muncitoare dar care stau catarati in varful unor averi imense, facute in timpul celor 10 ani de mandat iliescian. Eu imi amintesc de ei…si zau daca pot sa ma abtin sa nu mictionez pe ei si pe social-democratia mimata de ei si de progeniturile lor. Am zis.

Eu pot ierta aceasta gafa a tesedeilor pentru ca astazi si-au rectificat greseala, dar nu pot sa uit cine este PSD! 

Aici dovada ca nu vorbesc prostii: „Tu esti Micea?! …da de unde! Eu sunt Ponta cel pontos!”

Detalii despre vizita lui Ponta la curtea regelui Iohannis aveti aici

Standard
Land of choice

Buna dimineata Cisnadie! Trezeste-teeeeeeeeee…

De dimineata binga-bong, dam play la un song! …apoi mai vedem ce mai facem in cursul acestei zile care cica-i ultima zi de recesiune! Boc Dixit!  :)))

 Maine e 1 Aprilie – Ziua nationala a Romaniei (asa o ard astia de la Kiss FM si le cam dau dreptate. Suntem o natie de pacalici si pacalitz’)

…dar hai sa dam play la un song si apoi binga-bong…ca ne place, va place…imi place, place, place!

Standard
Land of choice

Cisnadianu’ Turmentat este zmeul din Basmele românilor!

Luatzo’ p-asta! It’s just another… copy-pasta

NEPOVESTE (scrisa de un anonim – tot respectul!)

Vom demonta astăzi încă un mit, şi anume că Făt-Frumos – personajul pozitiv din basmele româneşti, iar Zmeul – un ticălos fără pereche. În fapt, aşa cum vom vedea imediat, lucrurile stau exact pe dos.

Pentru asta, să facem mai întâi un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele româneşti.

 Împăratul

E un moş senil şi complet incompetent. Singurul merit că a ajuns împărat e că a fost primul născut. Nu e în stare să aibă grijă de fii-sa, prin urmare mă întreb cum mama dracului ar putea avea grijă de ditamai împărăţia. Nevastă-sa lipseşte din peisaj, e subînţeles moartă şi l-a lăsat cu trei fete care sigur nu-s ale lui, fiindcă moşul are vreo 70 de ani şi aia mică în jur de şaişpe. Deşi e înconjurat de viziri, dregători, sfătuitori, când e să ia vreo decizie îţi vine să-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata înapoi o primeşte de nevastă şi mai ia şi jumătate de împărăţie. Strămoşul său care a întemeiat dinastia se răsuceşte în mormânt.

 Fata cea mare şi fata cea mijlocie

Sunt nişte strâmbăciuni nasoale, plate şi complexate, care-şi urăsc sora mai mică pentru că e mignonă, are fund, ţâţe, e în centrul atenţiei şi e mereu – aia răpita, ba se mai şi mărită înaintea lor. Sunt atât de jenante că nici un zmeu nu le vrea.

Fata cea mică

E aia răsfăţata, bunăciunea învăţată să i se facă toate poftele. Mai e şi curvă de mică. Nici nu vreau să vorbesc mai mult despre ea, că mă enervez.

Făt-Frumos (Mr. FF sau FeFe)

 De obicei, e unu’ căruia nu i-a plăcut cartea: ori prinţ, ori vreun coate-goale. Frumuşel şi efeminat, metrosexual nativ. Ar fi stat să frece menta în continuare şi să se ia la trântă prin iarbă cu oile, cu fraţii lui sau cu flăcăii satului, da’ vrea să dea lovitura. Şi, când boul de împărat dă sfoară-n ţară cu fiică-sa şi tronul premiu, normal că se prezintă primul. Habar n-are cum arată fata împăratului, dar nici nu-l interesează prea mult, de fapt vrea împărăţia. Şi oricum ştie de la tovarăşi că de obicei e răpită bucata familiei, nu cârjele ălealante două.

 Calul

E singurul personaj pozitiv din toată povestea care merită apreciere. Înainte de episodul cu jăratec zace slab, bubos şi răpciugos în grajd, ceea ce arată încă o dată că împăratul e un idiot – nu aşa te porţi cu o asemenea comoară. Calul e cel care îi face strategia lui Făt-Frumos, în vorbe puţine şi concise. Nu zice prea multe pentru că probabil îi e jenă să intre-n vorbă cu un oportunist analfabet. În sufletul lui, îşi doreşte să fie în echipa Zmeului.

Mama Zmeilor

 Este exact opusul împăratului. În primul rând, la ea e sigur că e mama zmeilor. Apoi, a făcut trei băieţi care e fiecare la casa lui, nu două plângăcioase şi-o curvă care stau pe capul lui, ca împăratul. Şi ia hotărâri bune şi de una singură, n-are nevoie de o armată de viziri, dregători, sfătuitori, etc.

Zmeul

E un tip hotărât, energic şi forţos. Probabil ca are un nas borcănat cât toate zilele, umblă neras, e pletos in cap si pe piept şi are palmele tăbăcite. Asta ce ne spune? Că e un om care munceşte! A tras din greu ca să ajungă unde e – a ucis, a luptat, a umblat, a jefuit, s-a preocupat de cariera lui! Aşa merg lucrurile pe tărâmul celălalt, acolo nu-ţi dă nimeni un castel că te cheamă împăratul-nu-ştiu-cum. E sigur că Zmeul şi-a clădit palatul cu mâinile lui. Bine, o mai fi avut nişte muncitori pe care i-a mâncat după aia, dar sunt convins că a stat cu ei acolo, pe capul lor, să vadă cum pun ăia marmura în baie, să nu-l tragă-n piept şi să-l fure. Şi mi se pare normal să-i mănânce la sfârşit, ştim cu toţii cum sunt muncitorii ăştia din construcţii.

Mai ştim că are o moşie imensă, populată cu tot felul de jivine ticăloase. Chiar credeţi că e uşor de administrat aşa ceva, să-i ţii în frâu pe toţi ăia? Păi aia nu sunt proşti ca ţăranii împăratului, dacă nu stai cu pleoapa pe ei… Deci, Zmeul e un bun gospodar, un bun cunoscător de oameni, un excelent strateg militar şi un bun trezorerier.

Dar Zmeul e un tip cinstit în sentimente şi cam fără noroc la femei. I-a venit vârsta însurătorii, a stat, a analizat, a cercetat, şi-a căutat nevastă. n-a găsit pe nimeni pe placul lui în propriul tărâm (ce s-alegi din jivinele alea?), deci s-a uitat la vecini. S-a îndrăgostit de fata aia mică a împăratului (ştie ce-i frumos, măcar fizic, şi nici nu încalcă eticheta, ţinteşte la acelaşi rang) şi a procedat în consecinţă, aşa cum cerea tradiţia: a luat-o la el. Aşa a făcut şi tac-su cu mă-sa, şi bunicul lui, şi străbunicul lui, la vremea lor. Aşa e normal: clar, fără ascunzişuri, umblat cu şoalda şi alte prosteli. Pui problema direct: “Fă, te iubesc, te vreau! Treci încoace.” Şi prostul chiar o iubeşte: n-o forţează, n-o siluieşte, e romantic, are o grădină cu trandafiri, o-nconjoară de bogăţii, îi face toate poftele. N-am auzit nici o poveste în care Zmeul s-o ţină pe prinţesă legată în beci, goală-puşcă şi să vină s-o violeze când are el chef, după cum ar merita. Peste tot citesc numai de caftane, covoare, tiare, bucate alese, mătăsuri fine, rochii, giuvaere, o ţine-n puf. Omul e familist şi serios, nu-şi uită îndatoririle: se duce-n fiecare zi la muncă şi anunţă civilizat, cu buzduganul, când vine acasă. Şi toate astea pentru ea, ca să n-o sufoce cu atenţie, să-i lase spaţiu, să fie liberă, să aibă matracuca timp să-şi facă unghiile, să nu facă istericale că, vezi doamne, a intrat peste ea în cameră şi-a văzut-o cu masca de castraveţi pe faţă

Carevasăzică, moldoveanca trăieşte în puf, îi face prostul toate poftele, şi, în semn de mulţumire, ce face? Se amorezează de Făt-Frumos că are părul mai îngrijit şi tenul mai puţin acneic (vezi, n-ai vrut să te culci cu Zmeul) şi se hotărăşte să fugă cu el. Da’ mai întâi încep să se hârjonească în pat, în patul pe care Zmeul cu mâna lui îl cioplise, din nişte buşteni tăiaţi tot de el din pădure, şi-l cărase-n cârcă până la ultimul etaj al castelului, să aibă japiţa peisaj când se trezeşte dimineaţa sub baldachin. Şi proştii ăia doi stau până îi prinde Zmeul, căruia – în sfârşit! – i se aprind beculeţele.

Mai departe. Zmeul luptă corect, Făt-Frumos trişează: bea apă vie de la un corb pe care-l mituieşte, dă cu peria, gresia, năframa; în fine, face tot ce poate să lupte cât mai puţin şi să-i bage pe alţii la înaintare.

Din toate astea, eu pricep că morala basmului românesc e următoarea:

– dacă eşti un şmecher metrosexual şi ştii să profiţi de pe urma tonţilor incompetenţi ajunşi în poziţii de conducere, te aranjezi pe viaţă.

 – dacă eşti o fiţoasă analfabetă şi de bani-gata, ai toate şansele să umble toţi după fundul tău şi după averea lu’ tac-tu.

 – dacă eşti un tip cinstit, muncitor şi care luptă după reguli, pici de papagal.

 Dacă basmul românesc ar fi avut măcar o urmă de dreptate, Zmeul i-ar fi rupt gâtul lui Fefe cu două degete, ar fi luat-o pe proasta aia, i-ar fi dat o bătaie soră cu moartea şi ar fi trimis-o rachetă înapoi la tac-su acasă. Apoi şi-ar fi strâns armata, ar fi năvălit pe tărâmul împăratului şi i-ar fi făcut prăpăd, ar fi violat, jefuit şi ucis tot ce i-ar fi stat în cale, ar fi unit cele două tărâmuri şi şi-ar fi făcut harem din toate gagicile alea proaste ca noaptea.

Sa fiti cu minti pentru că fiecare merită să-şi trăiască propriul basm. Am zis.

Standard
Land of choice

Legende urbane cisnadiene!

Am sa va relatez o intamplare simpla din Cisnadie, dar care are o anumita morala oarecum subtila, sa nu zic subliminala si anume ca umorul spontan si ironia fina, au existat dintodeauna si nu sunt o inventie postdecembrista. Ba mai mult, pot sa spun ca dupa revolutie aceste lucruri au regresat spre murdar, desantat, unii spun ca-i comercial. Eu spun ca atunci cand prostia si apatismul pun stapanire pe oamenii zilelor noastre, umorul a devenit hilar si murdar pana dincolo de insemnatatea lui, astazi umorul intra direct cu cizmele murdare in sufletul curat si chiar daca uneori ne creaza un zambet, acest “umor” grobian, ne distruge sufletul.

Dar sa revin la legenda urbana cisnadiana promisa, care nu stiu exact cand s-a intamplat dar imi place sa cred ca a fost prin 1988 sau ’89. Stiu ca era vremea in care epoca magnetofoanelor Kashtan, Majak, Tesla, era la apus si toata lumea isi trecea muzica de pe benzile de magnetofon pe casete audio pentru ca incepuse epoca dublucasetofoanelor si a combinelor muzicale Sharp, Pioneer, Kenwood etc. Cei care isi luau aceste combine muzicale doar pentru ca era la moda, alegeau marcile mai ieftine, integral plasticizate de renume chinezesc si anume Futachi, Zony, Paioneer etc.

Această prezentare necesită JavaScript.

Ei bine intr-o seara de vara din asta linistita, inainte de revolutiune, eram cu un amic pe numele sau mic… Grig si treceam muzica de pe benzile magnetofonului pe minunatele casete audio. Fac o paranteza, habarnam acum, care era avantajul unei casete audio fata de banda de magnetofon?! Principiul era acelasi. Intra-adevar era mai mica ca si volum dar nici muzica nu puteai pune mai mult de 60 min., pe cand pe o banda de mag, incapeau si 8 ore de muzica. Unde mai pui ca fidelitatea sunetului unui magnetofon TESLA cu niste boxe la fel de Tesla, nu se compara niciodata cu sunetul de plastic al unei combine de plastic, fie ea si Kenwood. Dar in fine, snobismul si dorinta de nou exista dintodeauna la noi la romani, chiar daca noul este mai rau decat vechiul.

Deci eram cu Grig si ne chinuiam sa trecem o banda de magnetofon, pe vreo 8 casete audio. Aveam cateva beri la bord iar combina muzicala, cea noua a lui Grig, avea parca prea multe butoane si ne cam dadea de furca. La un moment dat se enerveaza Grig, in asa hal incat o ia si o arunca pe geam…pe combina binenteles.

Dupa un timp se calmeaza si hotaraste sa se duca sa o recupereze din strada, era undeva pe centru in Cisnadie. Se duce Grig si gaseste combina muzicala, o apuca de cablu de alimentare si o taraia agale pe centru. De nicaieri, la ora 12 noaptea, apare un militzist care se apropie de Grig crezand probabil ca asta a furat combina, si-l intreaba: “ Ce faci mai Grig la ora asta pe strada?!” la care Grig ii raspunde “ Uite trag si eu niste muzica, nea Hedesiu!” …EPIC!

 Intrebarea logica care se va pune este “Ce cautam eu la Grig?!”

Ei bine, eu eram printre putini din Cisnadie care aveam cablu original cu mufa Jack la un capat si mufa cu cinci piciorushe la celalalt capat – atat de necesar la legatura intre un mag si o combina muzicala! Cunoscatorii stie, ca e cu minti!

Standard