Land of choice

Interviu clasic cu Cisnadianu’ Turmentat!


I-am spus interviu clasic pentru ca au mai fost vreo doua interviuri in trecut dar care erau mai putin clasice si anume contineau adevar amestecat cu pamflet din care fiecare a inteles ce a vrut. De data asta o sa fie unul clasic din punct de vedere al intrebarilor. Raspunsurile binenteles ca vor fi pe masura. Fiind vorba despre un interviu clasic care prezinta un risc marit de a plictisi neuronul, acesta va fi prezentat in mai multe parti.

Intrebarile au fost selectate din multitudinea de intrebari primite de-a lungul acestor aproape 4 ani de cand exista personajul acesta Cisnadianu’ Turmentat. Intrebarile le-am primit pe diverse canale si anume direct pe blog, pe mail, pe peretii facebook-ului sau in privat, iar unele direct de la oamenii cu care am discutat despre acest Cisnadian Turmentat desi nu stiau ca ei vorbesc chiar cu unul care are o legatura, cu acest personaj.

E adevarat ca am doar „o legatura” cu acest personaj si ca nu ma pot identifica deplin cu el pentru ca in mare parte este construit de voi cei care cititi si comentati despre el. E facut dupa chipul si asemanarea cisnadianului cu o gandire , cultura, bun-simt,  etc…peste medie, sa zic asa! Asta ca sa parafrazez ideea aceea biblica conform careia noi suntem creati dupa chipul si asemanarea creatorului…desi eu sunt sigur ca-i invers! Eu nu cred….eu sunt sigur!

Astea fiind zise sa-i dam drumul interviului. Era foarte simplu si usor daca il incarcam pe youtube si va dadeam link-ul, dar asta ar fi insemnat deconspirare si automat sfarsitul Cisnadianului Turmentat, asa ca ne rezumam la un transcript! Pot sa spun doar ca interviul chiar a avut loc si chiar a existat un dialog intre doua persoane. Interviul a fost luat de o…hai sa-i zicem  „reporteritza” in devenire (studenta la jurnalistica) aleasa pe spranceana, si a avut loc pe Skype. Exista inregistrarea audio-video care probabil o sa apara public cand se va supara „reporteritza” pe CT. Am sa fac tot posibilul sa o supar, dar la momentul oportun!

Interviu cu CT – partea intai!

Reporteritza: Sa incep cu o intrebare simpla, de incalzire, asa ca la detectorul de minciuni si anume cea mai frecvent pusa intrebare „Cine esti?”

CT: (rade) Multumesc, Noapte buna!…(mimeaza ca se ridica sa plece…revine) Serios acum, daca iti raspund la aceasta intrebare, celelalte vor fi de prisos, nu le va mai citi nimeni, si nici raspunsurile. Mare parte din popularitatea acestui personaj se bazeaza pe raspunsul la aceasta intrebare. Unii citesc blogul doar pentru a prinde vreo informatie care ar putea da raspunsul acestei intrebari, aceia sunt ghinionistii care pierd esenta. Sunt insa multi care si-au dat seama ca ati pune aceasta intrebare in momentul in care incepi sa citesti blogul, este doar o capcana, iar in momentul in care accepti ca CT e doar un personaj colectiv, unde cel mai important lucru este ceea ce se incearca prin acest personaj si nu neaparat persoana care ii da viata, ei bine atunci te indragostesti de acest personaj sau il urasti si mai mult. Am explicat lucrul asta in nenumarate moduri si de nenumarate ori incat cei care au inteles din prima, acum probabil se plictisesc si trec direct la a doua intrebare, ceea ce ai face bine, sa faci si tu. Stai ca am o explicatie extraordinara pe care o facea cineva pe Facebook pentru altcineva mai incet la minte, in legatura cu fenomenul CT…dar am sa o fac postare separata si iti dau link-ul sa-l pui in interviu. (Postareaa aparut deja pe 6 Dec 2011)

Reporteritza:  Vad  ca te-ai incalzit, atunci sa trecem la intrebari mai complicate….

CT: Crede-ma ca asta cu „cine esti?” va ramane cea mai „complicata” intrebare pusa lui CT vreodata si sper sa ramana fara raspuns (scuze ca te-am intrerupt)

Reporteritza:  Scuze acceptate…dar o sa-ti demonstrez ca exista si intrebari mai complicate…cum ar fi: De ce iubesti Cisnadia?

CT: Nu-mi amintesc sa fi spus vreodata explicit ca iubesc acest oras. Ma bucur insa, ca asta se desprinde din ceea ce incerc eu sa fac. Foarte rar rostesc (scriu) cuvinte mari si asta din cauza faptului ca rostind cuvinte mari, prea des, acestea isi pierd valoarea. E periculos si atunci cand nu le folosesti deloc. Sunt oameni care sunt dependenti de cuvinte mari si in general acesti oameni nu pot sa interpreteze gesturi sau actiuni din care reies aceste cuvinte….ei bine astora, trebuie sa le spui explicit ca ii iubesti, sau ca sunt frumosi, sau ca-i respecti, sau ca …asa a aparut pupincurismul respectiv placerea unora de a fi pupati in fund. Ok dar sa nu deviez de la intrebarea ta si anume de ce iubim anumite locuri. Ai facut o speculatie atunci cand m-ai intrebat „de ce iubesc Cisnadia” ! Ai presupus acest lucru si vrei sa stii motivul, dar la fel de bine puteai sa speculezi si raspunsul daca ai citit blogul. Iubesc Cisnadia, nu doar ca este orasul meu natal, ci si pentru faptul ca a reprezentat locul de nastere al  mamei mele, al bunicii si strabunicii mele pe linie materna. Aici am copilarit si m-am format in ceea ce sunt azi….si crede-ma ca sunt mai mult decat un blog local! (rade cu pofta)

Reporteritza: Am inteles ca iti iubesti orasul natal dar pe concitadinii tai, pe cisnadieni,pe ei ii iubesti?!

CT: Da supra Nu! (rade ironic) Raportul dintre aprobare si negatie, dintre pozitiv si negativ e intodeauna o incertitudine de genul  „habarnam, dar incerc sa aflu!” Sincer sa fiu cand am pornit blogul imi erau indiferenti, chiar aveam putina aversiune fata de majoritari, pe care in continuare dau vina, ca orasul nu este mai evoluat! Este practic exact ca ei si ca reprezentantii lor, cei care ne conduc…. si anume mediocru.  Cel mai nasol este ca afirmatiile mele nu au suport comparativ si nu pot fi intelese de catre majoritari care pot intelege doar prin comparatie. De exemplu m-ar fi ajutat mult o comparatie cu alte orase de acelasi fel. Cum nu exista in jurul nostru orase asemanatoare ca si numar de locuitori iar cum nu se accepta comparatii cu Sibiul, Mediasul iar fata de Talmaciu stam bine, toti majoritarii au impresia ca e bine si asa rau, iar eu par doar un inadaptabil. Asta si sunt, un inadaptat la mediocritate!

Si ca sa-ti raspund la intrebare, Da ii iubesc pe unii cisnadieni, pe cei cu minti! Stiu ca sunt putini deocamdata, dar vor fi din ce in ce mai multi, ceea ce ma bucura pe mine si ii intristeaza pe altii!

Reporteritza:  De ce sub pseudonim? De ce te ascunzi?

CT: Pentru ca as avea ceva de pierdut, daca nu as face-o! (zambeste ironic)

Intodeauna sa te temi de oamenii care nu mai au nimic de pierdut. Acestia sunt cei mai imprevizibili si aleg mereu solutii extreme. De aceea este important sa stii ca cel cu care te „lupti” are intodeauna ceva de pierdut pentru ca abia atunci cand nu mai are nimic de pierdut, oponentul devine un adversar de temut.

O intrebare complicata ar fi fost „De cine te ascunzi?”…si chiar ca n-as fi stiut sa raspund…dar probabil…

Reporteritza:  Asta ar fi fost  urmatoarea intrebare…(si acum suntem chit cu intreruptul!)

CT: …Mda, toti au impresia ca ma ascund de cei pe care-i critic aici pe blog, nimic mai fals! Nu m-am ascuns niciodata de ei, dar a inceput sa-mi placa acest joc de-a vatz’ ascunsea pentru ca am observat ca ii enerveaza. Ok recunosc ca am folosit acest miraj al personajului misterios, pentru a atrage atentia cititorilor si stiu ca asta ii stimuleaza pe unii sa citeasca blogul….dar  probabil ca singurul de care ma ascund este propria-mi persoana, da, ma ascund de mine. Si cred ca asta facem toti. Ne ascundem de noi! Practic eu m-am ascuns de mine demult, atunci cand am inceput sa ma maturizez, cand am inceput sa ma „adaptez societatii”, adica sa mint , sa folosesc masti, sa ma prefac, sa respect norme fara sa ma-ntreb daca nu cumva aceste „norme” sunt stupide si create de oameni mult mai prosti ca mine, atunci cand sunt nevoit sa spun public si asumat doar ceea ce se poate spune public si sa ascund ceea ce gandesc cu adevarat, sa mimez ca sunt de acord cu majoritatea chiar si atunci cand majoritatea gresea….

M-am ascuns de mine atunci cand am intrat efectiv in viata si am inceput sa fiu de acord cu plictisul general. Acum doar incerc sa ma regasesc! Nici nu cred ca am sa reusesc prea curand…Iar atunci cand am sa ma regasesc, probabil voi muri, caci vorba lui Mishu Poetu’  „Ca sa pot muri linistit, pe mine Mie reda-ma!” iar eu imi permit sa-l completez si spun:  „o sa dispar doar regasindu-ma pe mine!”

Reporteritza:  Hai ca devii nihilist si nu-ti sta bine, deci cum ai ajuns la ideea asta de a inventa un personaj anonim ascuns sub un pseudonim, care sa se manifeste pe un blog, ulterior pe facebook si care a fost scopul initial? respectiv acel scop se mai pastreaza si acum, sau a deviat? Stiu ca exista pe blog tot felul de explicatii boombastice a aparitiei acestui blog in online-ul cisnadian. Tot felul de variante unele mai incredibile decat altele, dar acum ca te-am prins intr-un moment de sinceritate, vreau adevarul gol-golutz’.

CT: Crede-ma ca nici nu mai stiu exact povestea si cum a aparut aceasta idee de personaj colectiv, dar toate povestile alea „boombastice” de pe blog, au toate cate un sambure de adevar! E clar ca a fost asocierea cu personajul lui I.L. Caragiale respectiv piesa aia a lui Leo Cohen – In my secret life si e absolut adevarat cas-au perindat mai multi prin spatele personajului Cisnadianu’ Turmentat dar sa-ti spun o poveste exacta n-as putea si probabil va fi o alta chestie „boombastica” pentru ca in general adevarul gol-golutz’ este sec si lipsit de senzational. As putea spune ca blogul a aparut ca si viata pe pamant si anume ….brusc! …si tot asa va disparea!  (zambeste ironic)

Referitor la scopul initial acesta se mai pastreaza inca si a fost acela de a sparge gheata in online-ul cisnadian care desi exista… lipsea cu desavarsire, iar ideea de baza era de a emancipa putin mentalitatea cisnadianului majoritar care credea ca net-ul este doar pentru a descarca manele si filmele din Box Office, inainte ca acestea sa apara in cinematografe.

Contul de facebook a aparut tarziu, dupa trei ani de blog, si anume la inceputul acestui an. A fost gandit doar pentru a promova blogul direct la cisnadieni, dar care erau cam putini atunci pe facebook si majoritatea aveau trecut ca oras de bastina – Sibiu. Acum dupa un an aproape s-a triplat numarul utilizatorilor de facebook din Cisnadie. Recunosc ca am blamat intodeaua retelele astea de socializare virtuale, dar trebuie sa recunosc ca prin intermediul facebook am intalnit o multime de cisnadieni extraordinari, atat din diaspora cat si dintre cei care inca locuiesc in cisnadie sau au locuit aici sau care nu au nicio legatura cu cisnadia dar le place personajul Cisnadianu’ Turmentat! Asa a aparut un alt scop si anume „Cisnadianu Turmentat is connecting Heltau people from all over the world” si nu exagerez deloc. Este vorba despre cisnadieni din Germania, Spania, Franta, Italia, Elvetia, Olanda, Cipru, Ungaria, SUA, Qatar si chiar Costa Rica!

Asa ca scopul initial nu a deviat deloc, ci a fost doar updatat!

Reporteritza: Care este relatia ta cu ceilalti oameni din mediul online sibian, mediesean si ma refer la presa, bloggeri?

CT: Cu bloggerii sibieni si medieseni, luati in ansamblu, este o relatie buna, practic facem acelasi lucru si avem aceleasi scopuri. Suntem in aceeasi barca si se pare ca toti am depasit acele faze de orgolii, de cine-i mai destept, pe care le aveam la inceput. Cu presa nu am niciun fel de relatie doar acea care deriva din faptul ca unii oameni care lucreaza in media sibiana respectiv medieseana, au si bloguri unde se pot exprima aproape liber, fata de presa,unde in general trebuie sa respecte anumite standarde si cutume impuse de patronul ziarului sau televiziunii unde ei lucreaza.

Mai exista intre noi si unele polemici care vin din invidia mea fata ei pentru ca ei fiind asumati se pot intalni la tot felul de „blog meeting-uri” …(daca poti spune ca „te intalnesti” la un „meeting” 🙂 ) unde se discuta uneori si lucruri interesante despre social media, dar si din invidia lor fata de mine ca ma desfasor intr-un mediu online oarecum virgin, cum este Cisnadia si unde acest domeniu de social media, abia acum incepe sa ia amploare. …dar ei nu stiu cat de greu este sa-ti faci loc in putinul timp al oamenilor din cisnadie utilizatori de internet, mai ales ca ofer doar idei scrise, acum cand nimeni nu mai are timp sa citeasca si cand este la moda link-ul youtube sau fotografia. Incerc sa ma adaptez si eu la aceasta moda doar ca sa nu pierd atentia lor. Desi mi-as dori foarte mult sa revina „moda” cu cititul unde imaginatia, logica si inteligenta sunt mult mai bine zgandarite!

Reporteritza: Te-ai gandit vreodata sa emigrezi in alta tara?

CT: E clar ca aceasta intrebare nu i se adreseaza lui CT pentru ca el s-a nascut in online la Cisnadie si va muri la Cisnadie inainte ca cineva sa afle cine a fost in spatele Cisnadianului Turmentat si fara ca el sa aibe posibilitatea de a emigra.

Daca imi pui aceasta intrebare, mie cel care sunt acum in spatele aestui personaj grasutz „cu zambet ironic de strengar, usor gregar” atunci pot sa spun ca da. M-am gandit la un moment dat sa emigrez. Dar nu pentru a cauta un trai mai bun, ci pur si simplu din spirit de aventura. In timpul facultatii aveam un plan clar de emigrare dar nu stiam unde . Europa era exclusa de pe lista, Asia avea ceva inconveniente la vremea aceea, Australia era izolata dar nu destul si ma decisesem la Noua Zeelanda care era destul de izolata si destul de aventuroasa pentru spiritul meu de atunci. A ramas in stadiul de proiect pentru ca nu gasisem bani de avion…acum ii am, dar mi-a pierit spiritul de aventura! (rade ironic)

Sunt lucruri care daca nu le faci la momentul oportun, nu le vei mai face niciodata si daca totusi le faci ulterior momentului oportun, devin doar niste gesturi penibile, in care incerci sa mimezi ca esti fericit!

Reporteritza: Apropo de fericire, CT este un personaj fericit?

CT: Zicea Chirila intr-o piesa de-a lui pe vremea cand exista Vama Veche, ca „fericirea este ceva care nu se atinge niciodata dar in cautarea ei, merita sa alergi toata viata”.

Ei bine asta facem toti, alergam toata viata dupa fericirea aia suprema si nu constientizam micile fericiri care insumate dau fericirea suprema.

Fericirea vine dintr-un sentiment de implinire si nu stiu daca….

Reporteritza: Ok reformulez! Este CT un personaj implinit?

CT: M-ai intrerupt… din nou si mi-am uitat ideea!

Reporteritza: Vorbeai de implinire si ca nu stii daca….

CT: …si nu stiu daca este relevant pentru cineva daca personajul CT este fericit sau implinit!

Reporteritza: Esti cam irascibil cand te intrerupe cineva, sau e de vina intrebarea referitoare la fericire si impliniri?

CT: Da!

Reporteritza: Da…ce ?! :))

CT: Da, devin irascibil cand vine vorba despre lucruri care nu se pot cuantifica si nici macar defini, aici vorbesc despre fericire. Despre implinirile Cisnadianului Turmentat pot spune ca acestea exista, sunt mici dar multe, iar insumate dau un rezultat sinergic. ….o sa explic cum e cu aceasta „sinergie a faptelor” despre care vorbea la un moment dat Iliescu prin anii ’90 si nimeni nu stia ce vrea sa zica.

Practic am sa-ti vorbesc despre micile realizari ale Cisnadianului Turmentat care reprezinta sinergia perfecta. Nu toate ralizarile pot fi denumite impliniri. Incep cu marea realizarea de a atrage atentia unor oameni foarte diferiti, care au ca si punct comun orasul Cisnadie. La inceput au fost putini, undeva la 30-40 de accesari pe blog ceea ce insemna un numar de vreo 20 oameni care citeau blogul zilnic. Acesta a crescut in 4 ani la 500 de accesari zilnice. Este o realizare fara sa fie neaparat o implinire. Implinirea a venit mai tarziu, doar in momentul in care CT a reusit prin intermediul platformei facebook sa puna in contact cisnadieni din toate colturile lumii starnind putin nationalismul local. Este extraordinar sa vezi cum cisnadieni care nu se cunosc intre ei, discuta despre poze vechi cu cisnadia, care cauta poze cu cisnadia, care isi dau cu parerea pro si contra despre  ce scrie Cisnadianu’ Turmentat, care se implica in activitati de voluntariat promovate si de CT…..astea toate insumate iti dau un sentiment de implinire si tin in viata acest personaj!

Reporteritza: Cat timp dedici acestui blog si ce castig ai de pe urma lui?

CT: Dedic prea putin timp acestui blog fata de castigul care mi-l ofera! (rade ironic) …Normal ca rad ironic pentru ca nu este vorba despre castig material! Este oarecum un act de voluntariat. Dar exista si satisfactii respectiv impliniri care te fac fericit. Iar un om fericit poate desfasura o activitate conexa, o afacere, care nu are legatura cu blogul din care poate face bani necesari traiului decent. Ca sa poti face acte de voluntariat trebuie sa fi impacat cu tine insuti, sa ai un trai decent! Asta cu „traiul decent” este asa o chestie subiectiva si greu de definit. Ce inseamna „trai decent” pentru CT?!, asta  iti sta acum pe buze, dar ti-e teama sa ma intrerupi (zambeste), am sa-ti raspund in partea a doua a interviului! Acum facem o pauza de tigare! Am sa-ti raspund dupa pauza si la intrebarile pe care ti-e teama sa mi le pui…cum ar fi acea clasica „Da cu dragostea cum stai?” sau cea penibil de clasica „Ce proiecte de viitor ai?” am sa raspund si la cele deranjante referitoare la gafe facute de CT pe blog sau cu cititorii. Nu o sa-ti pot raspunde la intrebarile care privesc strict anumite persoane asumate dintre citititori sau cele referitoare la personaje publice din politica cisnadiana, din administratie!

Reporteritza: De ce?

CT: Gata, am zis pauza!

Reporteritza: Uratule!

CT: Desteapto’ !

Reporteritza: ?! …esti un ciudat! Cum bai sa raspunzi la afirmatia „Uratule!” cu „Desteapto’ !”?! …

CT: ….offf femeile!

Sa fiti cu minti ca interviul merge mai departe, daca „Reporteritza” poate trece peste acest paradox turmentat prin care doar am vrut sa-mi iau o binemeritata pauza de tigare!

ATENTIE COPII ca tutunul poate dauna grav sanatatii! Nu faceti ce face CT-ul …faceti doar ce zice el si anume „Sa fiti cu minti!” 😉

Anunțuri
Standard

12 gânduri despre „Interviu clasic cu Cisnadianu’ Turmentat!

  1. Sofia zice:

    Uratule!!!!!!! Mi-a placut finalul. interesant interviul. Mda, vesnica intrebare, care pana azi ma framanta si pe mine intr-o oarecare masura: Cine este CT? Dar nu mai vreau sa stiu cine esti, vreau sa fiu eu cisnadianul turmentat care se revolta si sufera in acelasi timp de ce se intampla in orasul nostru.
    Oare cand vor inceta toate mishmashurile si furtishagurile astea? Chiar nu mai intereseaza pe nimeni ce se intampla cu viitorul nostru, al orasului? Cei care conduc administratia locala nu fac altceva decat sa distruga? Se adevereste tot mai mult vorba „dupa noi potopul”. Chiar ne ducem de rapa?
    Vorba ta, avem casa de cultura, dar la ce folos? Sa stea inchisa cu lacatul pe usa. Ca tinerii se plimba pe strazi, stau la povesti in intersectii mancand seminte, in loc sa mearga la un teatru, la un cinematograf sau orice alta activitate care sa le umple timpul in mod placut, si mai ales sanatos ca nu avem voie sa ne imbolnavim ca spital nu mai avem. Cisnadia e un oras mort din punct de vedere al activitatilor de petrecere a timpului liber, pentru copii, tineri si numai. Au noroc cei care au sansa sa mearga in sibiu, dar care NU? De ce nu se face ceva in oras? De ce nu avem un patinoar iarna, vara de ce nu avem un lac cu barcute (ca doar lacul e concesionat – dar cui nu trebuie ca se inmultesc doar brotaceii pe acolo si nimic altceva, eventual gunoaiele). De ce, de ce, de ce…… ca nu suntem in stare si cred ca ne meritam soarta. Cu tristete spun asta.
    Sunt multe de spus, de aceea e bine ca exista CT-ul. Acest site functioneaza ca o supapa de refulare, nu e solutia problemelor. dar e un pas inainte.
    Toti ar trebui sa fim „turmentati” si sa ne razvratim, sa facem noi ceva daca celor care conduc orasul nu le pasa.

    • Desteaptooo!!!! :)) Mersi Sofia de sustinere! Chiar esti CT! Chiar ma gandeam la primavara, cum da putin caldura sa fac niste tricouri cu textul „Si eu sunt…” iar sub text sa pun mare fotografia grasutzului cu zambet ironic de strengar si sa le dau cadou cititorilor cu cel mai interesant comentariu al zilei. Iar tu Sofia pentru acest comentariu ai fi primit un tricou. Intrebarea este cati o sa aibe curajul sa-l poarte?! Si crede-ma ca e de-ajuns sa-l poarte unul singur ca apoi sa prinda curaj si ceilalti! Asta va fi forma noastra de protest impotriva imbecilismului si mediocritatii in care ne afundam pe zi ce trece!

  2. ASIM zice:

    Te felicit si iti port intreaga admiratie, pentru timpul si migala de a asterne aceste cuvinte, imi pare rau ca in perioada in care am lucrat in Cisnadie, destul de scurta nu am avut amabilitatea de a te cunoaste online.
    Sper si cred ca CT se va regasi in fiecare om de buna credinta .
    In partea a doua a interviului te rog sa fi mai agresiv cu reporteritza iar finalul interviului sa nu fie unul tragic si nici comic sa fie unul emblematic.
    F E L I C I T A R I . SARBATORI FERICITE !

  3. Ioana zice:

    Interview with the Vampire named CT

    Un singuratic cu numele sa-i spunem CT isi spune pe scurt parte din povestea lui….
    CT este un individ care sa presupunem locuieste in Cisnadie !
    In urma cu cam patru ani , dezamagit, dezgustat si plictisit de mediocritatea, falsitatea si „pupincurismul” promovat si desfasurat in jurul lui si accentuat mai ales de conducerea orasului Cisnadie ,s-a decis sa iasa din masa si ca pasarea Phoenix care se renaste din propria cenusa .EL, personajul CT s-a nascut ,a crescut,a inceput sa se maturizeze si a decis sa o calce pe calea de a se regasi pe sine insuti, incercind in acelasi timp sa faca o diferenta constient fiind de faptul ca ar avea de platit pretul suprem: acela de a fii un anonim singuratic ! Si ca orice nou nascut si ca parte de legea existentei, i-a fost foame si a inceput sa se hraneasca; la inceput au fost muscaturi mici, acordind cu marimea lui dar cum de vremea trecea si evenimentele isi urmau cursul, asa si foamea lui a crescut. La inceput au fost „muscaturi” mici de nivel local: duduita X mai intii ( it amintesti poza aceea unde isi dezvaluia in public ce tongue -chilotei avea ), o alta mica muscatura din gitul Vicelui, pe primar a incercat si inca incearca sa-l sece de singe dar o sa dureze ceva timp ca-i o bucata cam mare si amara de felul lui, apoi a gustat un pic din echipa de fotbal dar asta nu a prea durat mult ( fotbalistii nu sint renumiti pentru inteligenta lor deci nu a fost prea multa hrana intelectuala acolo ) , a avut chiar si un gust din spital dar nu a durat prea mult ca tembelii aia i-au inchis usa in nas, ceea ce este trist dar a fost un bun pentru el ca a fost „fortat” sa deschida alte usi in cautare de singe hranitor si anume a deschis usa spre diaspora internationala ! Un gust aicea, un gust acolo, singele acesta intelectual nou cu arome asa de variate si mai ales asa de multe gituri de ales, i-au deschis pofte noi, i-au dat sperante noi dar in acelasi timp i-au alintat un dor si o nostalgie veche si anume aceea de a calatorii pur si simplu din spirit de aventura ! Se pare ca nostalgia aceasta este inca acolo undeva ascunsa si el o tine inca bine hranita prin cei care sint in acele locuri la care el a visat cinva odata – vezi ,cind vampirul CT a inceput sa se hraneasca a lasat in urme si anume multi dintre cei care au fost muscati s-au transformat, au preluat ceva din chipul si asemanarea creatorului lor desi el crede ca este inversi ! Prin aceasta creatie si asemanare el patrunde in viata si trupul nostru, vine cu noi la masa si la baute iar granitele si timpul nu mai au importanta pentru el si el este liber si este peste tot in lume pentru ca el este in inimle noastre !
    Fericire…ce este asta…?!…este un simptamint relevant incluzind chiar si pentru CT, dar blogul acesta incepe sa ii dea ceva satisfactie personala si sentimentul de implinire…si nu vorbim despre implinire sau satisfacere materiala personala dar cu siguranta este o indeplinire cind vede anumite gropi de pe strada reparate, anumite drumetii care in sfirsit au loc dar probabil ceea mai mare indeplinire este cind oamenii incep sa vada lumina la sfirsitul tunelului…

    ( OK, pauza de cafea pentru mine ! astept parrtea a doua !)

    • Ioana zice:

      Pleased to meet you too, dear CT !

      I know you got wealth and you got taste
      But you haven’t been around this long
      And for the time you have been along
      Sure you have got build my whole sympathy !

      If I will ever get to meet you
      I will share your taste-without protest
      And yes, I do use my well-learned politesse too
      But I wont lay yours nor my soul to waste !

      Once again, pleased to meet you too !
      Don’t hope-don’t wanna guess your name
      And I am not puzzled by or your game
      -no more
      Because is not the nature of your game-is just YOU !

  4. adriana zice:

    tare interviul! ai enervat-o pe curioasa! totusi imi place cum gandesti si cum ocolesti subiectul si cum faci dintr-o simpla intrebare o ditamai povestea interesanta, toate aste, zic eu, acumulate in experienta ta de om si aplicate in acest personaj, parerea mea ca e cel mai tare CT (:X), si in toate cuvintele tale spuse de tine exista un sambure de adevar despte personajul real, dar sa lasam asta deoparte si sa vedem si a doua parte a reportajului. stima si respect!!!!

  5. Ioana zice:

    OK, de ajuns cu fumatul linga mine ca sint alergica la tutun ! Unde este partea a doua ca „trebuie” sa o citesc ?!?!?…nu pot face comentarii numai pe jumatate !

Comenteeeeezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s