Land of choice

Sa nu uiti cisnadiene ca ai fost brand!

O sa pun mai jos fragmente dintr-un articol genial din ziarul Adevarul  care, zic eu, ar trebui citit de cel putin 30% din cisnadienii cu Minti si apoi spus mai departe si celor care nu stiu… sau au uitat… sau pur si simplu nu mai au chef sa citeasca text scris!

Exista unele neconcordante in informatii, respectiv este putin exagerat pe alocuri, dar sunt sigur ca cititorii blogului Cisnadianu’ Turmentat au capacitatea de a discerne si stiu exact cu ce trebuie sa ramana din acest articol absolut genial.

Cum a murit fabrica de covoare Textila Cisnadie…sau cum a „disparut” Cisnadia din mentalul colectiv national! Raspunsul il avem in acest articol aparut astazi in ziarul Adevarul.

1 barbat la 4 femei (la un moment dat raportul era de 1 la 6 )

„Adevărul” începe serialul „Prin cenuşa industriei” cu povestea celei mai mari fabrici de covoare din sud-estul Europei, Textila Cisnădie, falimentată după un secol şi jumătate de tradiţie

Acum 30 de ani, pentru un covor de la Textila Cisnădie trebuia să te înscrii pe liste. Aşteptai şi câte 10 ani să îţi vină rândul, cam la fel ca pentru o maşină Dacia. Un covor costa cât un salariu mediu, dar valoarea sa era mult mai mare pe scara ierarhiei sociale. Se mai făceau covoare la Iaşi şi la Alba Iulia, dar cel de Cisnădie devenise extravaganţa permisă românului „cazat” de Partid în blocurile gri.

Toamna anului 2012, oraşul Cisnădie din judeţul Sibiu. Între case săseşti şi catedrale din piatră există un monolit cenuşiu pe care scrie Covtex Feizy. Prin curte bate vântul; niciun muncitor, nicio maşină de marfă, niciun zgomot. De un an nu se mai produce nimic. Într-o sală rece funcţionează, încă, un magazin de desfacere, ultima rămăşiţă a ceea ce a fost cândva Textila Cisnădie, cea mai mare fabrică de covoare din sud-estul Europei. Doi bărbaţi trişti încearcă să vândă ce a mai rămas în stoc. Când şi ultimul covor va ajunge în sufrageria cuiva, atunci fabrica nu va mai exista.

În următoarele patru pagini este povestea eşecului unei bresle, a textiliştilor, înfiinţată de saşi cu multe sute de ani în urmă. Peste timp, ei i-au învăţat şi pe români să facă covoare şi, încet-încet, s-au pus bazele unei adevărate industrii. Asta se întâmpla în urmă cu 140 de ani. Azi, nimeni nu-şi explică cum a murit această fabrică. Textiliştii fie au ieşit la pensie, fie s-au angajat pe la alte fabrici, de alt profil. Saşii au plecat în Germania. Războaiele uriaşe, care cândva ţeseau un milion de metri pătraţi de covoare pe an, au fost vândute la fier vechi.

UN INGINER IUBEA O TEXTILISTĂ LA „DUBLU PLUŞ”

În 1972, Gicuţa Nartea a venit din Oltenia la fabrica de covoare de la Cisnădie. Avea 18 ani. Oamenii de la personal plecau periodic prin satele din ţară şi aduceau autocare pline cu fete. Din cei 6.000 de angajaţi, aproape trei sferturi erau femei. Exista în incinta fabricii un grup şcolar unde fetele învăţau carte, dar şi meserie. Primeau camere la cămin şi începeau să cunoască băieţi.

La câţiva kilometri de Cisnădie se afla Şcoala de Ofiţeri „Nicolae Bălcescu”. Duminica, viitorii ofiţeri şi viitoarele textiliste dădeau roată pe sub arini. Pentru Gicuţa Nartea şi pentru generaţia ei, începutul anilor ’70 a fost raiul pe pământ. Ascultau „Europa Liberă” doar pentru muzica uşoară. Mergeau la schimburi de experienţă, se lăsa cu mese şi cu dansuri. „Vara plecam cu trenul prieteniei la mare. Toate erau frumoase şi vesele, ieşeam la grătare. Noi aşa credeam că e bine, cu Ceauşescu mergem înainte!”.

Şi azi, dacă te aşezi la masă într-un han din Cisnădie, e foarte posibil să auzi o poveste de alcov din timpurile de glorie ale fabricii. Bărbaţii încă îşi povestesc aventurile din turele de noapte. Aşa am aflat de dragostea sub un război dintre o ţesătoare la dublu pluş, poreclită „Calul Troian”, căci era ciolănoasă, şi un inginer mecanic. Era frumos la fabrica de covoare. Se făceau şi dragoste, şi război.

VIOREL HIZO ŞI BLATURILE DE LA FC TEXTILA

Aurica Hămbăşan a fost directoarea fabricii vreme de 13 ani, între 1977 şi 1990. Ţine ca pe icoane pozele vechi din fabrică, în jurul căreia se crease un întreg univers. 6.000 de oameni. Aici munceau, aici se distrau, aici îşi creşteau copiii. Fabrica avea cor, echipe de fotbal, handbal şi popice, avea creşe şi grădiniţe. Fabrica avea totul. Pentru că a fost şi microbistă, Aurica Hămbăşan a făcut tot ce era legal şi ilegal pentru echipa FC Textila Cisnădie, antrenată în anii ’70 de Viorel Hizo, azi reputat tehnician la FC Vaslui.

Echipa de fotbal Textila Cisnădie

„Hizo lucra la punctul de desfacere. Era foarte muncitor, se urca în containere şi, împreună cu oamenii, încărca marfa pentru export. Era şnur. În timpul ăsta a jucat la echipă, apoi a antrenat. Păi, mă duceam cu el şi aranjam meciurile. În toate m-am băgat. Am plecat după un arbitru care stătea în Arad. Eu şi Hizo”, îşi aminteşte fosta directoare.

FC Textila avea ca obiectiv promovarea în Divizia B, iar asta s-ar fi întâmplat numai cu o victorie la meciul de baraj. „Arbitrul ne-a promis că ne ajută, vorbisem să-i dăm ceva bani după meci. Dar pe teren a ţinut cu ceilalţi. Mai-mai să-l omoare lumea din tribune. Cu parul umblau după el. L-au scos miliţienii cu duba din stadion şi când au ieşit din oraş l-au trântit într-un şanţ”, se amuză acum Aurica Hămbăşan. Desigur, echipa FC Textila mai există doar în astfel de amintiri.

Actualul director: „Vom da faliment, nu există altă soluţie”

„După Revoluţie, fabrica mergea atât de bine, încât muncitorii cumpărau covoare şi le revindeau ca speculanţi”, povesteşte Alexandru Bârcea, fost lider sindical la Cisnădie. Este începutul clasic al democraţiei în fabricile româneşti. Populaţia, văduvită până atunci de produse, a dat năvală să cumpere din stocurile uriaşe, drămuite de Ceauşescu pentru export. Satisfăcuţi de cererea mare de pe piaţa internă, conducătorii fabricilor au pierdut, la începutul anilor ’90, contactul cu partenerii de afaceri din străinătate. Mai târziu, când şi-au dat seama că nu pot supravieţui fără export, au ajuns la mâna foştilor agenţi din comerţul exterior al României comuniste. Aceştia s-au implicat mai târziu şi în privatizările din care românii au avut, de cele mai multe ori, de pierdut. La Cisnădie se respectă întocmai acest calapod.

Lae Dumbravă, fost inginer la Textila, explică foarte concis începutul sfârşitului pentru marea fabrică de covoare: „Înainte de 1989 se făcea export prin întreprinderile de comerţ exterior. După 1990, cei care lucrau în aceste întreprinderi s-au privatizat, şi-au făcut firmele lor. Şi veneau şi ne cereau nouă comisioane foarte mari ca să ne facă legătura cu clienţii, pentru că ei aveau toate contactele. Noi nu le-am putut da acele comisioane şi aşa am pierdut pieţele externe, de exemplu piaţa Japoniei, una dintre cele mai importante”.

UN COLOS, LA MÂNA UNEI FIRME DE APARTAMENT

Ajunsă în pragul falimentului, Covtex Cisnădie (denumire primită după Revoluţie) primeşte de la Bancorex, în 1995, un credit în valoare 18 miliarde de lei (8,8 milioane de dolari). Numai că banii nu sunt viraţi în conturile fabricii, ci în contul unei firme de apartament. Patronul acesteia, Vasile Caraian, personaj cu influenţă în Guvernul PDSR-ist din acea perioadă, s-a angajat să asigure materia primă pentru Covtex, însă toate operaţiunile financiare să treacă prin firma lui. Mare parte din creditul contractat a rămas în contul lui Caraian, o parte s-a dus către directorii fabricii, iar „fărămiturile” au fost cheltuite pe materii prime care au ţinut producţia pe linia de plutire.

Caraian şi trei dintre directorii de la Cisnădie au fost condamnaţi pentru dare şi luare de mită, fals şi uz de fals, trafic de influenţă, înşelăciune şi gestiune frauduloasă. Bancorex a sfârşit devalizată, iar în 1996, Covtex Cisnădie a ajuns din nou în pragul falimentului, cu datorii imense la bănci şi la stat.

Este momentul în care intră în scenă Petre Boldişor, „şeful covoarelor pe ţară până în 1990″, după cum se autocaracterizează. Boldişor lucrase înainte de Revoluţie în comerţul exterior, unde negocia contractele de industrie textilă cu clienţii din Vest. După Revoluţie şi-a deschis o firmă de comerţ cu covoare şi a păstrat relaţii cu firme străine cu care colaborase în anii ‘70-‘80.

În 1996, prin intermedul lui Boldişor, ajung în România americanii de la firma de distribuţie de covoare Feizy, patronată de americanul cu origini iraniene John Feizy.

Ei au cumpărat fabrica de la Cisnădie, răscumpărând-o de la bănci. De toate acestea s-a ocupat Petre Boldişor, numit manager al Covtex Feizy – noul nume al fabricii sibiene de covoare. „Trei milioane şi jumătate de dolari au fost datoriile pe care le-am plătit băncilor şi statului pentru a răscumpăra fabrica. Din 1996 până în 1998 am investit alţi bani în utilaje noi. Am mai băgat un milion de dolari în maşinării”, spune Boldişor.

NE-AU SCOS DATORI

Retehnologizarea a adus cu sine scăderea numărului de angajaţi. Din cei 6.000 de oameni ai vechii fabrici, rămăseseră 1.800 în 1997 şi 400 în 2000. Chiar şi cu utilaje noi şi cu bugete de salarii mai mici, Covtex Feizy a fost numai pe pierdere din 1999 şi până azi. Lucru ciudat, dacă ţinem cont că a prins inclusiv contracte cu statul (a mochetat, între altele, Palatul Cotroceni) şi a obţinut venituri importante şi din vânzarea unor utilaje la fiare vechi. Boldişor dă vina pe concurenţă. „India, Pakistan, China, Turcia, ţările mari producătoare de covoare, au mână de lucru ieftină. Nu am putut ţine pasul. Başca şi faptul că regimurile astea politice n-au fost interesate niciodată de producţie şi mereu ne-au dat în cap”.

Criza care a debutat în 2008 a însemnat un nou pas înapoi pentru fabrica sibiană. „A scăzut piaţa imobiliară, de care piaţa de covoare e strâns legată. Ne-am trezit în situaţia de a închide producţia”, spune Petre Boldişor. Fabrica a produs ultimul covor anul trecut. De atunci, la Covtex Feizy mai funcţionează doar un magazin de desfacere, pentru lichidarea stocului. Fabrica a intrat în insolvenţă. „Vom da faliment, nu există altă soluţie. Utilajele nu mai sunt, pe cele care au fost bune le-am vândut, iar cele mai multe au fost date la fier vechi. Avem datorii la stat care se ridică la… un rahat, vreo 300.000 de lei noi plus 1.700.000 penalizări. Şi datoria faţă de firma americană, care se ridică la vreo 3 milioane jumate de dolari. Datorii care vin din investiţia iniţială a firmei-mamă, Feizy”, explică Boldişor.

Halele de producţie ale fabricii de covoare îşi trăiesc, probabil, ultimele zile. Firma americană nu va pleca de pe piaţa românească cu pierderi. Curtea de cinci hectare este de vânzare. „Aştept investitori – spune Petre Boldişor – care să folosească terenul, să facă ce vor ei. Orice. Covoare nu se mai pot face în România. Am încercat să găsesc investitori care să valorifice clădirile, dar toţi sunt interesaţi de teren, vor să facă supermarketuri, cartiere de blocuri”.

Prin alte oraşe, fabricile au fost înlocuite de malluri, cu alte cuvinte producţia e înlocuită de piaţa de consum. Boldişor nu crede că aşa va fi şi la Cisnădie: „Mall nu ştiu dacă se face, că e oraşul mic, dă-l dracu'”.

Vedetele şi nomenclatura se îmbulzeau la Cisnădie

În ceea ce priveşte producţia, în rapoartele anuale Textila Cisnădie era pe primul loc în judeţul Sibiu. Mare parte mergea la export, în Uniunea Sovietică mai ales, unde, din cauza frigului, covoarele erau agăţate şi pe pereţi, fiindcă lâna izola camerele. Covoarele rămase în ţară ajungeau la nomenclatură şi la vedetele vremii.

„Mirabela Dauer, Mihai Constantinescu, asta… Lebăda Neagră – Dida Drăgan, mereu treceau pe aici şi luau covoare”, îşi aminteşte fostul inginer Adrian Nartea. La finalul anilor ’80, producţia de covoare de la Cisnădie a fost acaparată de cererea uriaşă venită de la Bucureşti pentru Casa Poporului. „Toate covoarele din Casa Poporului sunt făcute la Cisnădie. Când le văd la televizor mă apucă frica, îmi amintesc sub ce presiune am muncit atunci. Erau covoare de mărimea stadionului”, spune Aurica Hămbăşan.

Securiştii, „meşterii” privatizărilor. „ Era normal. Noi aveam toate relaţiile”
INTERVIU Petre Boldişor, agent de comerţ exterior înainte de Revoluţie, admite că el şi cei 2.000 de colegi ai săi lucrau direct cu Securitatea, iar după ’90 şi-au folosit relaţiile în afaceri şi în privatizarea fabricilor din România.

După Revoluţie s-a vorbit mult despre transformarea foştilor lucrători ai Securităţii în mari oameni de afaceri. Exemple există. De la Dan Voiculescu (declarat informator) la Ioan Niculae (fost ofiţer), cu toţii s-au descurcat în apele tulburi ale tranziţiei şi au acumulat averi uriaşe. Toţi provin din zona fostelor întreprinderi de comerţ exterior, prin care România comunistă exporta mărfuri în toată lumea, o activitate controlată la sânge de Securitate. Cei 2.000 de agenţi de comerţ exterior lucrau direct cu Securitatea, iar marea majoritate, dacă nu chiar toţi, erau ofiţeri. După 1990, ca oameni de afaceri cu legături în străinătate, s-au implicat şi în privatizări. Petre Boldişor, unul dintre aceştia, a fost numit de firma americană Feizy să conducă fabrica de covoare de la Cisnădie, după privatizarea ei la mijlocul anilor ’90. El vorbeşte deschis despre fenomenul reprezentat de el şi de ceilalţi 2.000 de colegi ai săi din comerţul exterior socialist. La capătul mărturiilor sale se află o imagine mai clară a ultimilor 23 de ani.

„Adevărul”: Sunteţi reprezentantul firmei Feizy în România. Cum a ajuns această companie americană să cumpere fabrica de la Cisnădie? 
Petre Boldişor: Ei au lucrat înainte de ’89 cu România prin vechile întreprinderi de comerţ exterior. Noi exportam în America textile lucrate manual prin această firmă, una dintre cele mai mari firme de distribuţie din Statele Unite. Patronul este John Feizy, iranian la origini. El mai are fabrici în Turcia şi în India.

Şi dumneavoastră cum aţi ajuns să lucraţi pentru ei? 
Eu de 40 de ani lucrez în domeniul industriei textile, am fost şeful covoarelor pe ţară până în 1990, mă ocupam cu comerţul exterior, lucram la ICECOOP.

Deci cu americanii de la Feizy aveaţi relaţi dinainte de 1989?
Da.

Ei au cumpărat fabrica de la Cisnădie şi v-au pus manager. 
Exact. Când am început să facem licitaţiile nu eram la ei. Aveam firma mea particulară şi lucram în Bucureşti. Am avut o firmă axată tot pe covoare. Pentru Feizy am lucrat o perioadă numai pe comision, iar angajat la ei sunt de prin ’97.

Fabrica de când s-a oprit? 
De anul trecut din martie. Aveam stoc foarte mare, pe care şi acum mai încercăm să-l vindem. Am vândut cam 90%.

Şi banii pe care i-aţi scos? 
Plătesc datoriile la stat, că am intrat în insolvenţă, şi cheltuielile de curent. Pentru că am rămas în continuare cu 54.000 de metri pătraţi de hale care trebuie întreţinute. Plus salariile oamenilor care au rămas.

Cândva erau 6.000. Acum câţi mai sunt? 
Zece.

Acum vreo doi ani spuneaţi că o să vindeţi stocul şi o să reporniţi fabrica. 
Atunci aşa gândeam, dar n-a ieşit. Acum n-avem altă alternativă decât falimentul. Eu, individul Boldişor, la mine s-a cam terminat, e şi vârsta, am 67 de ani. Dar ar putea cineva să se apuce să facă o industrie aici. Am încercat să găsesc investitori care să valorifice clădirile, dar toţi sunt interesaţi de teren, vor să facă supermarketuri, cartiere de blocuri. Iar eu pe teren iau mult mai puţin decât aş lua pe clădiri.

Câte hectare sunt aici? 
Cam cinci hectare. Toţi vor să demoleze, dar te costă mai mult demolarea şi nu prea e rentabil. Ştii ce înseamnă să demolezi nişte clădiri d-astea făcute din betoane pe vremea comunismului? Sunt foarte rezistente, dar nu mai au utilitate.

Înseamnă că în ţara asta nu mai suntem capabili să valorificăm o hală în care se poate face producţie, nu putem decât să o demolăm. 
Exact.

Nu există niciun domeniu în care s-ar putea face ceva? 
Mai sunt domenii, dar toţi vor să facă un „biznis” la care să ia bani mâine. S-au orientat spre comerţ, servicii, care nu produc nimic, doar mută banii dintr-un loc în altul. În producţie trebuie să reinvesteşti, să ai strategie, profitul vine peste ani.

Nu e deprimant să staţi aici, să manageriaţi aceste hale uriaşe şi goale? 
E foarte deprimant, dar ce să fac? Pe mine mă deprimă mai tare că aş vrea să mă retrag şi nu pot pentru că sunt prea băgat în toate afacerile astea. Dar încerc să rezist. Vreau să vând şi să mă retrag.

Unde s-a greşit după Revoluţie de s-a prăbuşit toată economia? 
Ultimii ani din comunism au fost dezastru. Am avut o industrie extraordinar de veche, cu productivitate extraordinar de mică, forţa de muncă s-a plătit pe nimic, în anii ‘80 ajunsesem falimentari.

Moştenirea grea a comunismului. 
Da, asta a contat fantastic de mult.

Nu puteam administra mai bine moştenirea asta? 
Trebuia să avem nişte oameni deştepţi care să facă nişte planuri prin care să folosim materia primă locală. Nu ne-am bazat pe agricultură, care e aur.

Vorbiţi de moştenirea grea, dar în agricultură am moştenit sisteme de irigaţii care după ’90 s-au distrus. 
Moştenirea grea a fost în mintea românilor, în educaţia pe care au băgat-o în oameni. De ce a vrut românul neapărat să i se dea parcela lui de două pogoane?

Mai devreme aţi spus de moştenirea propriu-zisă, de industria învechită, dar totuşi la nivelul anului 1989 ţara asta producea câte ceva. 
Ce producea? Daţi-mi un exemplu.

Încălţăminte, conserve, nasturi, maşini Aro… 
Industrie uşoară, da, dar restul? Industria uşoară nu poate să te ţină. Să nu uităm un lucru. Românul a vrut libertate şi dolari în palmă. Nimeni nu a vrut investiţii. Toţi au vrut bani câştigaţi repede. La Braşov era o fabrică fantastică de ţesături şi a venit unul care a dărâmat-o şi a făcut cartier rezidenţial. A câştigat mai mult la vânzarea de teren decât ar fi câştigat din industria respectivă. Nu v-am zis de la început că oamenii sunt de vină?

Oamenii, dar oamenii ăştia n-au fost românii de rând. Au fost cei aflaţi la un anumit nivel, implicaţi în privatizări în urma cărora fabricile s-au dărâmat şi s-au construit malluri sau cartiere de blocuri.
Exact. Uite, noi care am luat o fabrică şi am vrut să producem am ajuns să dăm faliment (n.r. – Boldişor râde cu poftă).

Deci, tot nişte oameni cu influenţă au fost principalii vinovaţi. Ajungem la concluzia că poporul are dreptate când dă vina pe cei din structurile statului.
Au dreptate. Ce, am zis eu că nu au?

„Toţi spun că sunt securist, m-am obişnuit”
Cum era înainte de Revoluţie în întreprinderile de comerţ exterior? Se spune că nu puteai lucra acolo fără să fii omul Securităţii.
Ha, ha! Mă, copii! (n.r.- Boldişor pare amuzat, se lasă pe spate şi face o mică pauză) Într-adevăr, exista, în primul rând, o facultate de comerţ exterior în
care se făcea carte. De exemplu, fiecare student avea profesorul lui de limbi străine. Din facultatea asta ieşeau specialişti şi toţi mergeau în întreprinderile de comerţ exterior. E adevărat că aproximativ 40% din ei erau luaţi de Securitate.

Erau racolaţi. 
Da, erau racolaţi. Restul de 60 % erau doar specialişti, dar care erau obligaţi să lucreze cu Securitatea. Nu lucrai cu Securitatea… (n.r. – Boldişor râde iarăşi cu poftă).

Unde aţi fost, în cei 40 sau în cei 60 la sută? 
Eu sunt de 15 ani în Sibiu şi toţi spun că sunt securist, pentru că am lucrat în comerţ exterior. Dar eu nu am niciun grad, îţi dai seama. Dar m-am obişnuit să-mi zică.

Aţi spus că, şi dacă nu erai în cei 40%, tot erai obligat să lucrezi cu Securitatea. Cum se lucra? 
Hai să vă spun eu cum se lucra. Eu, ca specialist, lucram direct în operativ. Aveam relaţii cu lumea externă, cu clienţii, dar eram obligat, în afară de faptul că eram urmărit, să fac o notă după fiecare întâlnire. Nu aveai voie să mergi la o tratativă comercială decât în doi, un specialist şi un ofiţer.

Bănuiesc că rămâneaţi prieten cu cei care deveniseră şi ofiţeri. 
Normal, doar fuseserăm colegi.

Îi ştiaţi pe cei care erau ofiţeri acoperiţi.
Da, bineînţeles că-i ştiam. Şi spuneau şi ei, niciun fel de problemă.

V-aţi folosit sistemul de relaţii creat în comunism în afacerile de după 1990?
Da, adevărul este că sistemul de relaţii m-a ajutat extraordinar. Recunosc. Eu nu aveam niciun ban şi tot capitalul meu au fost relaţiile. Relaţiile cu negustorii de afară, pentru că rămâi, omu-i om.

Plus relaţiile cu foştii colegi, specialiştii din Securitate. Nu v-a ajutat şi asta în lumea afacerilor după 1990? 
Nu. Marea majoritate a lumii de afaceri după ’90 n-au fost securişti. Cei care au făcut bani în acea perioadă au fost inconştienţii.

De multe ori, în spatele acestor inconştienţi erau alţi oameni. 
Asta e altceva, că îi foloseau unii. Dar marea majoritate a celor care au făcut bani nu sunt securişti. E adevărat, sunt unii, de exemplu Voiculescu, care a fost coleg de facultate cu mine. Am terminat în acelaşi an cu el şi cu Lucescu.

Care Lucescu? 
Marele antrenor. Mircea Lucescu a fost coleg de facultate cu mine la comerţ exterior şi a fost un tip care a făcut şcoală pe bune, un tip extraordinar. Iar Voiculescu poate să-mi spună mie că n-a fost securist, dar eu ştiu că a terminat în ’69, pe mine m-a repartizat la Româno-Export, pe el l-a repartizat la Vitrocim, la ciment. Eu am făcut patru luni armata la Focşani, după patru luni am trecut la muncă. El a venit după doi ani. Voiculescule, unde ai fost tu doi ani? A fost militar la Grădiştea, care era una dintre cele mai fantastice şcoli de securişti, de spioni. Şi el acuma zice că n-a fost. Am vorbit cu el, zice „Bă, du-te dracu’, tu acuma vrei să mă dai în gât?” (n.r. – Boldişor râde cu poftă).

El ce făcea mai exact? 
A ţinut o firmă care era a Securităţii sută la sută. Şi el a făcut bani pentru Securitate, lucra mai mult pe comisioane. La Crescent a fost. De exemplu, un client care exporta coloranţi în România avea de luat de la statul român 100.000 de dolari. Voiculescu se ducea la el şi zicea: „Vrei să-ţi iei banii imediat? Dă-mi 30%”. Şi dădea ăla, decât să stea să ia banii de la comunişti în cinci ani. Dar nu lua el banii, el strângea nişte fonduri speciale pentru Securitate, pentru că orice serviciu secret are nişte fonduri speciale. Nu era singurul care făcea asta, bineînţeles. Mai era Întreprinderea de Comerţ Exterior Dunărea, cea mai mare, specializată numai pe aşa ceva, plus încă vreo zece firme. Ca să ai o armată întreagă de spioni îţi trebuiau bani. Şi Voiculescu asta făcea, îi finanţa pe ăia, care, până la urmă, se aflau în slujba statului român.

Discuţia în cazul lui Voiculescu este ce s-a întâmplat în momentul Revoluţiei cu aceste fonduri secrete pe care le aduna. 
Da, nu se ştie ce s-a întâmplat cu ele şi cred că asta nu o să afle nimeni.

E de presupus că au rămas tocmai la cei care le şi făceau. 
E chiar convingere. De unde a făcut Voiculescu una dintre cele mai mari firme de comerţ exterior? I-a trebuit capital. De unde a avut?

Interesant este că există o legătură între aceste firme de comerţ exterior din comunism şi privatizările de după Revoluţie. Cei implicaţi în aceste întreprinderi au fost implicaţi în privatizări, cum e şi cazul dumneavoastră.
Da, e o realitate. Voi credeţi că se poate face ceva fără conexiuni, fără relaţii? Cele mai mari relaţii cine le avea? Noi, oamenii din comerţ exterior. Era normal. Eram 2.000 de oameni care lucram în acest domeniu şi aceşti 2.000 de oameni ştiau orice din economie.

Din ăştia 2.000 de oameni probabil că niciunul nu are probleme financiare în momentul de faţă. 
Mai sunt câţiva tâmpiţi care n-au ştiut să se descurce (n.r. – Boldişor se amuză copios). Dar în rest, nu.

Marea întrebare este dacă şi-au folosit relaţiile şi s-au implicat în privatizări în scopul acestei ţări sau în folosul personal.
Şi-şi, poţi să spui. Şi-şi.

Dacă ne uităm ce a rezultat în urma acestor privatizări, tragem concluzia că au făcut-o mai mult în folos personal. 
Dar de ce o luaţi aşa? Privatizările sunt un fenomen care s-a întâmplat peste tot în lume.

Numai că la noi au dus la închiderea fabricilor şi la sute de mii de şomeri. 
Sunt de acord cu voi, dar ăla care a avut puterea în mână de ce n-a gândit aşa cum gândiţi voi? Dacă unul din comerţ exterior a adus un investitor străin, ăla n-a văzut că e un derbedeu? De ce i-a dat? Nu oamenii din comerţ exterior au luat deciziile, ei au fost intermediari. Cu asta s-au ocupat toată viaţa lor.

Sa fiti cu minti si acum ca stim care au fost greselile, sa putem sa ne desprindem din incremenire si sa nu le mai repetam!

Anunțuri
Standard
Land of choice

CISNADIE – un oras de ameţiti! atat la propriu cat si la figurat!

Si daca mai existau niste cisnadieni cat de cat lucizi in acest oras-sat, acum cu sensurile astea giratorii scumpe…nu mai au nici o sansa.

Hai fratilor sa ne invartim in sensurile jiratorii hujiene pana ajungem la fel de retardati ca si cei care ne conduc(fura) si poate asa o sa motivam greata care ne-o produc aceste loaze imbeciloide! zic!

Si daca pana acum credeam ca sensurile giratorii hujiene, care apar ca ciupercile dupa ploaie, nu au niciun sens, ei bine acum mi-am dat seama care-i sensul lor, mai bine zis scopul lor.

Scopul sensurilor giratorii este fara doar si poate o noua metoda de a directiona banii publici spre buzunarele sau spre curtile unor capuse ale bugetului local. (care fie vorba-n’tre noi sunt cam aceleasi capuse de 8 ani incoace)

Numele acestor capuse va sunt binecunoscute. Stim cine si prin ce metode se suge bugetul Cisnadiei…dar paradoxul este ca „Stim si la ce ne ajuta ca stim?!” CT e doar un personaj virtual care se ocupa cu mishtocareala loazelor care fura bugetul, societatea civila exista dar lipseste cu desavarsire iar institutiile statului care sunt singurele care ar putea face lumina in aceste furaciuni….sunt fie complice la marea furaciune, fie nu vor sa se complice.

Atunci am zis sa vin in sprijinul „celor care nu vor sa se complice” si le dau niste date suplimentare asa mai blogeristice dar care ar putyea sa le deschida ochii larg inchisi! Poate deschid pe jumatate un ochi la pozele si la documentele de mai jos si catadicsesc sa trimita un pulifrici platit din bani publici, catre mareata si giratoria realizare, sa masoare metrii patrati de asfalt turnat in realitate, sa-l compare cu documentele si sa comunice oficial cisnadienilor interesati unde sunt celelalte 80 de tone de asfalt care nu ies la socoteala.

In postarea din 24 iulie va aratam un proiect de hotarare care urma sa fie votat in joia urmatoare, de catre consiliu. Acolo era o propunere prin care se alocau 100.000 ron pentru 2 sensuri giratorii.

Adica 50.000 de ron pentru cel de la scoala unu si inca 50.000 pentru un alt sens giratoriu care va sa vie in fata la primarie! Ala de plastic nu era bugetat (mare mirare pentru ca si plasticul ala aruncat in mijlocul drumului, pe langa faptul ca e de tot rasul – te miri cat ar fi costat daca nu intervenea pol. rutiera sibiu)

Dar sa ne intoarcem la non-sensu’ de la scoala 1.

Consugelierul supterior Buturel, ala de o freaca pe la cur’tea comu’anala dar care este de fapt angajat pe post de consilier agricol, ne uluieste cu un referat de necesitate care „lamureste” jaful din bani publici cu acte in regula….dar unde plm sunt faptic acei bani?!

Cu cei 45.000 de ron alocati suplimentar fac in total 95.000 RON pentru un non-sens jiratoriu in fata la scoala 1 , acolo unde nu s-a blocat niciodata circulatia si nici accidente nu-mi amintesc sa fi fost. Dar cineva a considerat ca trebuie musai sens jiratoriu…oare de ce?! Oare pentru a redirectiona niste bani spre buzunare (curti proprii) cum am spus la inceput sau pentru a face viata cisnadienilor mai ametita de cat era pana acum?

Cica suplimentarea este pentru asfalt pe trotuar, vreo 10.000 de euro (45.000 RON).  Orice meltean cisnadian posesor de ruleta si inzestrat cu putina curiozitate de a afla unde i se duc banii, poate masura suprafata de trotuar nou asfaltata, o sa constatate stupefiat  ca s-au asfaltat vreo 30 de metri patrati cu vreo 10 cm grosime, adica vreo 3 metri cubi de asfalt, pe scurt vreo 5 tone asfalt!

O tona de asfalt costa  intre 60 si 80 de euro/tona, fara tva (voi aia care o ardeti cu „CT minte” dati un search pe google sa verificati preturi asfalt ). Sa zicem ca huja cumpara cu valoare maxima ca doar acolo se poate umfla un comision gras. Deci 80 de euro X 5 tone = 400 de euro …hai sa mai adaugam si transport si tot ce ne mai abureste Buturel in acel referat de mai sus si daca mai adaugam si ceaiuri calde la muncitori, echipamente de protectie, ore suplimentare, si ce va mai trece prin cap…. si cu indulgenta ajungem la un 5.000 EUR (desi 4.600 de EUR peste pretul asfaltului este o suma extrem de mare pentru borduri si pavaje) dar se pare ca agricultorul Buturel la insistentele lui tati…a dorit suplimentare de 10.000 EUR.

Ei stiu ca au alocat deja suma pentru asfaltul de pe carosabil, dar aia e alta poveste cu schepsis. Aici vorbim doar de asfaltul pentru trotuar.

Daca au alocat 33.700 ron pentru asfaltul pentru trotuar,adica 91 de tone si au folosit 3 metri cubi, se naste intrebarea : Unde s-a evaporat restul de asfalt ?

Raspunsul prieteni…. e vanare de vant! The answer ma’ friends is blowing in the wind ….sa nu zic ca-i blow job dat cisnadienilor!

Raspunsul ar trebui sa-l primim de la politie, parchet  etc. dar astia dorm in papuci de parca le-a asfaltat huja pixurile si simturile si creieru’ si cugetul … sau poate doar curtile ???

Nu stim, dar ce stim este ca in poza urmatoare avem asfalt proaspat si nu este o destinatie turistica cisnadiana care sa poata fi vizitata de toti cisnadieni, cum ati crede, ci este proprietate privata unde cica nu-i voie sa faci fotografii. Cineva si-a permis sa fotografieze pentru ca a considerat ca asfaltul e platit din bani publici deci apartine cisnadienilor! Ghici a cui curte este asta?!

Sa fiti cu minti, si ne auzim dupa sedinta de azi!

Standard
Land of choice

Primarele vost’ e din Caracal?!

Am primit aceasta intrebare de la un Mitica din asta de Bucuresti care a vizitat Cisnadia si bineteles ca a trecut si el prin sensul giratoriu fara sens!

Nasol e ca intrebarea lui e pertinenta avand in vedere faptul ca pe acel sens giratoriu fara sens…nu ajungea doar stalpul de telegraf si acea gura de canal….lipsea bolovanul!!! Sa stie toata lumea care intra in Cisnadie ca suntem un oras de bolovani!

Care plm a avut ideea asta nastrusnica sa aseze acel bolovan sus pe sensul giratoriu?! Tu bah hujo?! Esti genial…sa-mi bag!

Mitica asta bucuresteanul m-a intrebat si de gura aia de canal de pe sensu’ fara sens ..ca cica: Bah’ voi aveti metrou?!” ….am crezut ca-l bat! … Orice chibitz’ din asta care a mai scos nasul prin lume, poata sa faca o zi intreaga mishto de Cisnadie fara sa poti sa-i dai peste nas cu nimic! Si atunci e musai sa ma detasez din nou de acest „oras” al copilariei mele si sa raspund din nou la intrebarea „De unde esti?” ….cu ..”Din Sibiu!” …cam asta le reprosez eu personal primariosilor ! Restul…ca praduiesc bugetul si si-l insusesc pe persoana fizica prin diverse amecherii, achizitii dubioase, cumetrii, ca isi angajaza rudele la fel de idioate si dau afara cisnadieni de toata isprava, ca n-au idei multe si daca au vreo idee aceea este fixa si absolut cretina…, ca n-au niciun interes sa rezolve probleme adevarate si stringente ale Cisnadiei si cisnadienilor, ocupandu-se pe bani grei doar de „vopsirea gardului” care le asigura un electorat stabil si la fel de idiot ca ei… astea sunt lucruri pe care multi cisnadieni le reproseaza, dar nu indeajuns de multi incat sa si schimbe ceva. Eu sunt doar frustrat de faptul ca mi-au rapit mandria de a fi cisnadian…atat!

Sa fiti cu mintz’ si sa-mi trimiteti si mie o poza cu acel sens jiratoriu fara sens…impopotonat cu stalp telegraf, gura de metrou si bolovan sculptat!

PS: Acum pana nu dispare bolovanul, ca la stalp am vazut deja ca lucreaza sa-l desfiinteze dupa ce am tot scris despre el aici pe blog!

Standard
Land of choice

Oare pana unde poate merge prostia, marlania si imbecilitatea primariosilor cisnadieni?!

Stiu ca-i intrebare retorica si deja absolut penibila pentru ca epitetele enuntate in titlu par a fi nemarginite cand vine vorba despre primariosii cisnadieni.

Dar hai sa va spun ce „nazbatii” au mai facut alesii…vostrii! Ai vostrii zic pentru ca sunt vreo 2000 de cisnadieni destul de imbecilizati care au votat niste idioti care sa ne conduca pe toti! Dar vorba aia, minoritatea se supune majoritatii, chiar daca majoritatea aia este formata din doar 2000 de imbecili!!

Gata am elucidat cazul cu asfaltul de 8000 EUR din sensul giratoriu! Acolo a ajuns doar o juma’ de bascula iar cealalta jumatate a ajuns in curtea lui Iordache! Stie dracu’ unde au ajuns celelalte 4 bascule ca inca nu m-am uitat in toate curtile, iar poteca aia de la strand unde sta fostu’ primar actual viceprimar este asfaltata doar pana la jumatate!

…vorba vine actual viceprimar…el e practic doar o unealta hujiana! Cica acum e in Delta la pesht’ …binenteles cu Iordache! Bag sama ca astia sarbatoresc asfaltarea curtii respectiv asfaltarea strazii (din banii tuturor) cu o partida de pescuit!

Bai loazelor de ce plm nu l-ati luat si pe R2u in delta?! …ca si el ar fi sarbatorit cu voi asfaltarea strazii ChâteauThierry  unde are si el o casa in rosu! De ce are R2u casa „in rosu”? ca sa se asorteze cu fatza lui nefinisata!  hahaha ha…ce-mi mai plac glumele mele!

Acum putem sta linistiti ca stim ca „recacarea bugetara” era absolut necesara si acel asfalt pentru sensul giratoriu era absolut musai …ca altfel saracul Iordache ar fi fost nevoit sa-si puna biscuiti in curte si curtea comunala nu mai face biscuti demult!!!

Dar hai sa va zic de obsesia camatarului de a da oameni competenti, afara din primarie, doar pentru ca nu au votat cu el si pentru ca acesti oameni competenti nu se potapleca sa pupe fundul hujian doar pentru ca sunt constienti de nulitatea caracterului hujian!

Si huja ca sa confirme inca odata ca nu are niciun fel de imaginatie, ia ghiciti pe ce motiv vrea sa scape de administratorul din primarie (care-i si lider de sindicat si lucreaza pentru primarie de vreo 20 de ani)?!

Cica a organizat…pac pac o comisie de disciplina si l-a bagat pe Abraham in comisie pe motiv ca a lipsit 10 minute din primarie…..(stim deja cliseul de cand au fost dati afara pompierii voluntari ca cica nu s-au prezentat la serviciu sau au intarziat sau ceva de genul asta) ei bine acest „infractor” Abraham a avut tupeul sa lipseasca 10 minute din primarie!!! Bag sama ca a lipsit prea putin si de aceea l-au bagat in comisie! ca altfel nu inteleg gluma!

Omul asta de 20 de ani ajunge primul in primarie 7:30 si pleaca ultimul. Asta este o chestie stiuta si verificabila. Ca un administrator bun nu trebuie sa fie batut in cuie in locatia pe care o administreaza este iarasi un lucru general valabil…iar eu de aia zic ca-i lipsa de imaginatie din partea hujienilor ca sa incerci sa te descotorosesti de un angajat model (dpdv al punctualitatii si respectarii programului) invocand lipsa de la servici timp de 10 min! E de-a dreptul hilar cand toti cisnadienii stiu ca anagajatii primariei pierd vremea prin piata, sau pe la Steilmann…(asta cu Steilman e chiar tare si trebuie sa v-o zic in paranteza. Cica asa se numeste asociatia Cristiana- aia cu haine second-hand in limbaj primarios! Nu e prea de ras pentru ca vine de la faptul ca salariile functionarilor din primarie sunt relativ mici, ei incercand sa se imbrace decent cu haine de firma pe bani putini „Mi-am luat o bluza de la „Steilman” cu doi lei, de sta primarita-n coada!” Unde primarita ar fi sotia sau amanta primarului sau viceprimarului, care chiar isi permite sa se imbrace de la case de moda renumite dar sunt niste sleampete – in general si asta din cauza ca in general imbecilii care ajung in Romania primari sau viceprimari nici la amante nu au gusturi…dar asta este o alta discutie!)

Ok , deci angajatii primariei o ard prin oras cu orele, ce sa va mai zic de Rusu si R2 care sunt vesnic „pe teren” si nu intra in nicio comisie! Sau ce sa zic de camataru’ ajuns primar care iese de sub plapuma doar la 9:00 si ajunge in primarie cand Abraham e deja obosit de munca. Iar acest Abraham, intra in comisie disciplinara pentru ca a lipsit 10 minute!….sa razi sa mori! …ba sa-i bati sa-i usht’… ar zice cineva…nu spui cine…persoana importanta….un preten din asta mai coleric! 😉

Numai bine ca au venit cativa colegi martori(oameni cu oo) care au confirmat faptul ca Abraham nu a lipsit nicio secunda de la servici in acea zi! Comisia de disciplina fiind nevoita sa inchida acest caz! Va dati seama ca huja a turbat si in stilu-i caracteristic a inceput sa urle ulterior la cei din comisie, ca-i va da afara pe ei daca nu-l rezolva pe Abraham!  (asta si din cauza ca-i intr-o faza de sevraj dupa ce s-a desfintat jucaria – de muls bani din buget – „echipa de fotbal cu pretentii si cheltuieli de profesionism „)

Nu va mai zic ca idiotul vostru primar a ,manjit ceva sefa de bloc, din blocul in care locuieste Abraham, care sa-l inregistreze video in momentul in care acesta intra sau iese din domiciliu, in timpul serviciului! …Asta-i primarozauru’ vost’… mai fratilor! Va puteti inchipui asa ceva?! Eu nu!

Vad prin toata media zilelor astea, ca toti fac caz de faptul ca Antonescu il ia in partid pe Berbecali asta si ca vez’ tu doamne …blazonul Bratienilor si ca principiile liberale! Vax albina!

Bai fratilor ce sunteti asa mirati?! Noi cisnadienii consideram acest gest absolut normal! Pai de la saritura hujiana din PDL in PNL cu tot cu cei 7 pitici pedelici…pentru noi ….asta cu Becali ni se pare ceva absolut normal! Nu-i asa?!  🙂

Sa fiti cu minti… daca mai puteti! Traim niste vremuri in care sintagma asta turmentata „Sa fi cu minte!” este tot mai greu de atins, fara un ghid priceput care sa-si bata…tasta de acesti idioti gramada ajunsi in fruntea obstilor, prin votul unor alti prosti gramada care se uita in gura prostilor gramada de care aminteam la inceputul acestei fraze, care nu se mai termina…uffff, gata! Am vorbit ca DD in direct din rect! (doar ca m-au scapat si ceva virgule pe ici pe colo)

Si apropo…Iar se ia apa la Cisnadie pentru 24 de ore! Cititi aici: http://www.turnulsfatului.ro/17410/locuitorii-din-cisnadie-raman-fara-apa-timp-de-o-zi.html …dar las’ ca vine finu’ hujian cu cisterna si va da apa cu portia , la  Ambient” şi „XXL”!!! (la XXL?!?!)

Standard
Land of choice

Azi, putzintica cultura! Scuzati cacofoniile!

Cica RADET confirma faptul ca: „tot mai multi romani se debranseaza de la cultura!”

Discutie culturala (mai bine zis culturista) intre AIex Ifrimescu si Cisnadianu’ Turmentat:

AI: – ai auzit bah ceteule ca a luat  Moian premiul Nobel pentru literatura?

CT: – auzit bah mintos artificial ce esti! …si ma bucur pentru el, ca vorba aia, e de-al nostru!

AI: – cum bah de-al nostru?! Mai de-al nostru era Cartarescu… si a fost printre favoriti!

CT: las’ bah ca Cartaretzu’ asta…. e bucurestean, si e basist…stiu io’ de la gadea… ca Cartaretzu’ e basist!

AI: zau?! hmmmm… n-as fi zis! si eu am inclinatii spre chitara bass….deci as putea sa ma apuc de literatura!zic!

CT: zici degeaba… stii bine ca gadea &Co nu vorbesc de chitări !

AI: …da mah stiu, da’ faceam mishto de tine, iar inrosirea greselilor nu te absolva de incultura! …pe asta cu chitări de unde ai mai scos-o?!

CT: adevar graiesti tu, mai… minte artificiala, dar poate prin greseli scoase in evidenta se prinde si pitecantropul cisnadian cum e cu cultura! si cum e cu cacofonia! si cu pluralul la chitara! si cu dracu si cu lacu’…dar mai ales cu lacu’ !

AI: – bine ca esti tu destept!

CT: – zicea nea’ Pruteanu odata ca Notiunea de cacofonie nu provine din cur si nu e legata de cacat! Cacofonie e un neologism format din doua cuvinte greceşti: kakos, care-nseamnă „rău, urît, prost” şi phone, care-nseamna sunet. Componenta caco- apare şi-n alte cuvinte, ce-i drept: mai savante, cum ar fi „cacofazie” = vorbire incorectă, „cacologie” = construcţie gramaticală defectuoasă, sau „cacografie”, pe care un dicţionar (nu spun care, altminteri onorabil) îl defineşte ca „ortografiere greşită”; această definiţie este ea însăşi greşită şi am să fac o paranteză ca să explic de ce. Particula, tot grecească, orto- înseamnă „drept, corect”: orto-doxie = „dreapta credinţă”, orto-pedie = „creşterea corectă a oaselor corpului”, orto-gonal = „unghi drept” ş.a.m.d. Orto-grafie va să zică scriere corectă, aşa că „ortografie greşită” e un nonsens: e cum am spune cerc pătrat. (Mare om George Pruteanu asta si mare caracter a fost!)

AI: – Lasa bah cultur-ismu’ si zi-mi ce-ai vrut sa zici cu faptul ca Mo Yan ,asta de a castigat premiul Nobel pentru literatura, ar fi de-al nostru?

CT: Pai nu e de-al nostru mah?! De cisnadian…e cisnadian! Il stiu si pe el si pe sora-sa de cand erau mici! Ce daca-i politist? macar e politist care-si face treaba! Uite vad ca se pricepe si la literatura…a spart-o pe Guendisch! …deci e de-al nostru! cum ziceam!

AI: …bah…..bah Turmentatule! Nu de Marius Moian e vorba bah! E vorba de Mo Yan…un chinez din asta cu ochii oblici ce seamana cu Ponta (sper sa nu fi plagiat si el) si care a castigat ieri premiul Nobel pentru literatura!

CT: Pa zi asa in plm, sa nu mai cream confuzii!

Sa fiti cu minti si sa cititi ceva in weekendul asta ce va’ sa vie!

Standard
Land of choice

Idiocratia subjuga Cisnadia!

La fel si Ipocrizia unor consilieri locali!

Dar sa ma explic ca nu cumva cineva sa creada ca Turmentatu’ face afirmatii gratuite.

E clar ca de astazi FC Cisnadie este oficial …ISTORIE! Game Over! S-au predat echipamentele s-au incheiat contractele cu jucatorii, s-au eliberat camerele destinate jucatorilor (alea de la MIU)…C’est fini la comédie cum ar spune neamtzu’ !

Pentru noi Turmentatii era comedie oarecum burleasca pentru ca nu pricepeam cum cisnadienii platitori de taxe pot inghiti asa ceva. Aruncarea cu  bani de la buget pe o jucarie de-a lui huja! Fa-tz’ tati echipa profesionista pe bani privati (noi stim ca banii tai privati sunt tot de la bujet ciorditi dar macar ii fraieresti pe votantii tai, aia 2000 de cisnadieni ca esti un fel de jiji becali!).

Da, s-a desfiintat echipa de fotbal profesionista, pe motiv, chipurile ca „rezultate slabe” …noi stim bine ca este vorba despre bani si anume spitalul reinfiintat va ingurgita o gramada de bani astfel incat nu mai e loc de fotbal suprafinantat. Iar interesul electoral uselistic zice ca un spital reinfiintat va aduce mai multe voturi din partea el rect oratului uselistic (pensionarii) decat o echipa de fotbal (o stie Ponta, a aflat-o si Cindrea si i-a fost bagata pe gat si lui huja).

Au ramas totusi 3 echipe de juniori unde copii din Cisnadie se pot duce sa faca fotbal. Asta e o chestie de bun simt si in sfarsit au descoperit-o si primariosii.

Dar stati sa vedeti unde-i Ipocrizia si Idiocratia de care va vorbeam in titlu si sub titlu.

Ieri a fost sedinta de consiliu extraordinara (adica mai mult decat ordinara) unde s-a facut anuntul oficial cu echipa de fotbal. Binenteles ca sedinta a avut alt scop principal si anume o alta rectificare bugetara (astia fac rectificari pe buget la fiecare sedinta de cand si-au inceput mandatul – semn ca ceva e putred!).

Au suplimentat cum va ziceam, banii pentru acel non sens de sens giratoriu la care bibilesc de vreo 2 luni si care pe langa faptul ca nu are niciun sens, poate ca daca il asezau cu vreo 2 m mai spre benzinarie, semana a sens giratoriu, asa pare doar un simulacru de sens giratoriu din care unii au castigat o gramada de bani.

Cica doar Ispas(fostul arhitect sef al Cisnadiei) a luat prin firma lui privata de arhitectura vreo 10.000 EUR doar pentru proiect!

Pai daca-i adevarata informatia atunci lasati-ma sa cred ca astia au inebunit de tot si singuri isi sapa groapa la DNA!

Daca nu-i adevarata atunci rog un limbric hujian, un din ala  responsabil cu propaganda, sa-mi trimita si mie factura aia pentru proiect sens jiratoriu, sa o facem publica sa afle platitorul de taxe cisnadian cum se cheltuie responsabil, banii de la bujet. Altfel vom lua de buna suma de 10 mii de eurutzi! Apropo, pe cand intrati si voi in randul lumii si aplicati legea prin careputem vedea si noi online pe site-ul primariei,cam cese intampla cu banii nostrii, respectiv pe ce cacaturi ii cheltuiti voi, ca sa nu mai fim nevoiti noi sa scriem atat!

Si pentru ca au vazut primariosii, ca ies bani faini cu acest giratoriu (bani ies din buget si intra in buzunarasele lor largi) vor mai trage inca doua sensuri jiratorii fara sens! Unde?!

Pai unul va fi in fata la magazinul Victoria (fostul magazin) dar va fi deocamdata de proba…doar din plastic (s-a gandit cineva de la rutiera din Sibiu si bine s-a gandit ca altfel trageau astia unul cu 40.000 EUR si-l faceau din nou stramb undeva prin parcul de la casa alba probabil).

Al treilea sens jiratoriu va fi in fata primariei….serios!!! Eu v-am zis ca astia sunt idioti dar nu m-ati crezut …voi nu ca Turmentatu’i turmentat si vorbeste nailoane!

Da, vor distruge fantana arteziana din fata primariei ca sa faca loc sensului giratoriu! ….cum bah sa datz’ jos fantana cand nu demult ati renovat-o pe bani grei?! Si cat de mare poate sa fie acest sens jiratoriu fara sens, ca sa nu aveti loc de fantana?! …si cat doamne iarta-ma o sa coste asta daca ala de cacat cu stalp in mijloc a costat 30.000 EUR…deocamdata…pentru ca se tot rectifica bujetul si se aloca bani pentru acel sens (ultima oara cica nu au prevazut asfaltul care trebuia pus si au rectificat cu inca  60.000 RON -vreo 4 bascule!!!  unde au intrat mah 4 bascule pe fostul trotuar de la scoala 1 ?! )

Jaf pe fata cu acte in regula, doar ca nimeni nu are curiozitatea sa vada unde sunt faptic acele lucruri care apar pe acte!

Surpriza din consiliul local ne este oferita de Vecerzan si Prica acesti vajnici luptatori antihujieni …se pare ca s-au muiat (atentie cum cititi muiat) deci putem sa-i numim …fosti luptatori antihujieni, ca se pare ca tata lor, Herr Maron i-a vandut lui huja! Auzind astia ca nu mai exista echipa de fotbal, au scos un proiect mai vechi de-a lui Barsu, de sub plapuma (a cui plapuma?) cica de sub plapuma lui Radoi care cica dormea cu acest proiect a lui Barsu sub cur. Proiectul este despre dezvoltarea salii de sport (aia din programul lui Nastase) anume constructia unei piscine, a unor terenuri de tenis de camp si fotbal exterioare, plus realizarea de tribune in interior pentru vreo 400 de oameni plus ceva restaurant si spatii comerciale. Asa la prima citire, nu suna rau (daca citirea poate suna rau…) dar ma intreb din ce bani s-ar face aceste lucruri?! Ca de proiecte cu bani europeni nu s-a auzit la Cisnadie (poate daca la reorganizare teritorial- administrativa devenim comuna si sa luam fonduri ptr. dezvoltare rurala! – dar asta mai incolo!)

In fine ideea este ca acest proiect este un proiect hujian cu o gramada de parandaraturi daca se va realiza, e venit pe filiera Radoi si propus de Vecerzan cu sprijinul lui Sudoku Prica! Strange or what?!

Daca coroboram aceasta informatie cu faptul ca exista negocieri pe sub masa pentru postul de manager spital unde nea Vecerzan incearca sa ajunga (el a mai fost uns odata politic pe un astfel de post la spitalul din Sibiu si tot politic a fost dat jos) avand oaresce experienta in domeniu si stiind ca acolo se vor invarti bani multi (doar se vor invarti intre cei care ii invartesc pentru ca de act medical la standarde europene nu putem vorbi inca… sistemul nu permite inca asa ceva si asta din cauza managementului prost al banilor din sanatate, iar in lipsa unei legi a sanatatii nu vom avea cu adevarat spital,ci tot un fel de azil pentru batranii care se simt singuri acasa…deci nu va amagiti cu vrajeli din astea electorale caci medicamente si pansament tot de acasa veti duce – multa vreme).

Asta cu redeschiderea spitalului este doar asa pentru ca s-a schimbat guvernul si ca urmeaza alegeri parlamentare, pentru ca bani nu sunt pentru a realiza cu adevarat act medical in aceste spitale redeschise…dar fraierii musca aceasta momeala si ii vor inscauna pe uselisti pentru multa vreme in fruntea tarii, dar astea sunt alte discutii care plictisesc electoratul cisnadian!

Asa ca vorbeam de Vecerzan si de cum isi negociaza el postul acesta in schimbul unor favoruri catre dusmanul din alegeri! Daca nu-i adevarat il rog sa intervina si sa ne lamureasca!

Dar sa nu uitam de Prica fara frica, cel care in mod neasteptat sprijina ramanerea juristei Spinei in casa, cum ar veni! Si mai stim ca el este oarecum santajabil cu inchiderea sau pastrarea gradinitei 3 unde sunt interese private, cladirea fiind retrocedata iar chiria este foarte mica, spatiul este generos pentru o gradinita….privata !!! si oare cine are gradinita privata cu predare in limba baptista?! 😉

Hai ca am facut-o cam lunga….mai bine-o faceam lata!

Voiam sa va mai zic si despre proiectul acela cu skate parcu’ cu care sunt amagiti niste copii si unde am vazut ca au achiesat si cisnadieni din societatea civila, mai mult sau mai putin organizata.

I-au pus pe copii sa-si faca asociatie, sa stranga semnaturi de la adulti cum ca sunt de acord ca copilul minor sa faca sport extrem, ca primaria nu se poate implica fiind vorba despre sport extrem unde copii isi pot rupe gatul si o ard cu responsabilitatea ….iar astia saracii au muscat si desfasoara o campanie timida pe FB sa-si stranga semnaturile. Eu le urez succes dar ii atentionez ca e doar praf in ochi si acest skate-parc se poate face foarte simplu…dardeocamdatanu exista interes electoral sa sefaca, majoritatea copiilor fiind fara drept de vot. Cand o sa strangeti un nr. suficient de semnaturi de la cei cu drept de vot atunci se va face pentru ca interesul va fi pur electoral…dar se va face doar peste vreo 3 ani pentru ca sa fie mai aproape de alegerile locale casa nu uite skateri ca „Ieri nu aveam skateparc – azi avem!” semnat tati!

Sa fiti cu minti!

Standard
Land of choice

Toamna a venit cu prohodul echipei de fotbal iar politia a venit cu amenda !

Bag sama ca astia cu ochi albastri chiar citesc blogul Turmentatului ca pe slujba de dimineata, ca altfel nu-mi explic cum de-au percutat atat de rapid si, la doar cateva postari distanta de postul in care dadeam in vileag treaba cu lacul fara autorizatie, au si taiat o amenda babana.

Si eu care ma gandeam sa emigrez in state, satul de tzara in care politia sta si poporul cujeta.

Parca mi-a mai venit inima la loc cand am auzit ca politia nu l-a ,,umflat” degeaba pe hansi cand l-au plimbat pe la lac si chiar au dat o amenda, asa cum intuiam eu.

Amenda a venit, ce-i drept, de vreo 35 000 de ron, pentru administratorul lacului, Grigore Brothers ai nostri, ca asa zice legea, ca nu-i de joaca cu viata oamenilor.  Tot politia a dat un termen pentru golirea lacului, de cateva zile dar Gregorienii nu pot face asta pentru ca vana de scurgere e ruginita si nu functioneaza, dar parca v-am mai spus asta, chiar inainte de controlul politiei.

Politia ar fi trebuit de fapt sa dea o amenda primariei pentru ca umplerea lacului s-a facut cu acordul, nescris cei drept, al camatarului si al sasului, dar oricum sub nasul lor.

Cladirea construita pe malul lacului de catre gregorieni, tot fara autorizatie e facuta, primaria stie asta dar nu au luat nici o masura, inca. Daca trec 2 ani de la terminarea constructiei si nimeni nu se sesizeaza, beneficiarul scapa fara amenda. Cred ca asta asteapta hujienii de fapt.

Dupa ce au primit amenda de 35000 de ron, fratii Grigore au facut contestatie. Ce sa conteste ? Autorizatie nu au, lacul e plin cu apa si se afla in teritoriul concesionat de ei. Cineva trebuie sa plateasca amenda. Gregorienii nu pot da vina decat pe primarie, ca le-a permis sa faca ce vor ei cu lacul. Poate asa se cearta intre ei :))

Si uite ca, incetuc incetuc, tati incepe sa aibe probleme din cauza afacerilor murdare si facute pe dupa sura in favoarea aliatilor de campanie. E o vorba romaneasca care zice ca ulciorul nu merge de multe ori la apa. La faza cu lacul i s-a cam infundat lui huja. De fapt i s-a infundat lui cu mai multe afaceri care nu-i mai ies, ba din cauza strategiei paguboase de a-si face de lucru numai cu hahalere, ba din cauza vintilienilor care-l faulteaza de cate ori adulmeca  o marlanie de-a camatarului.

Si daca tot veni vorba de afaceri murdare, va aduceti aminte ca, la un moment dat, primaria a facut schimb de terenuri cu Mishi Tuth, unul care n-a avut neam de neamul lui teren in Cisnadie, dar care primeste de la krech si huja un teren intravilan, in pozitie foarte buna de vreo 7 hectare, pe la lac. Ma si gandeam cand o sa vedem rezultatul marlaniei. Uite ca a iesit la iveala. Simba a ,,cumparat” de la Tuth o bucata de teren, a betonat-o, a montat un cort si deja oamenii joaca la nunti. Nu cumva Grig e preten bun cu krech si huja? In fine, eu astept sa-l vad pe huja si pe krech pe unde scot camasa cand o sa aflam ce suprafata le revine din afacere.

Era sa uit de prohodul din titlul postarii. Nu de putine ori va spuneam eu ca huja are de purtat un mic razboi, intre fotbal si spital. Se pare ca a castigat spitalul. Era si normal, de vreme ce toata tara l-a vazut si auzit pe Ponta la televizor dand asigurari ca spitalul din Cisnadie va fi redeschis. Ponta asta e baiat destept si stie ca poate castiga voturi serioase redeschizand astfel de institutii. Ce nu stie huja este ca pontosul stie de faza cu echipa de fotbal de la Cisnadie, si ca desfiintarea echipei camatarului e o sursa serioasa de finantare a spitalului.

Asa ca, sa nu va aud pe strada ca-l plangeti pe huja ca desfiinteaza echipa pentru ca apierdut acasa cu o echipa sau alta.

Apropos, ultimul meci a fost vandut de tati pentru ca stie ca oricum desfiinteaza echipa, anuleaza contractele cu jucatorii si cu antrenorul. Apropos de antrenor, la ora asta e prin nordul tarii ca are treaba la alta echipa. Da, ati auzit bine, FC Cisnadie nu mai are antrenor.

Acum e momentul sa intre in scena, pretenul lui tati, Uca habauca si sa-i lalaie una de jale  la punctul curvar, scuze…cu var :))

Marti avem sedinta extraordinara de consiliu, unde, bineinteles ca se rect-ifica iar bujetu’ . Tot atunci se pune la punct treaba cu comisia care il  va numi pe noul manager al spitalului, prin concurs desigur.

Tare-s curios cine e beneficiarul unei noi plati post- electorale. Ce credeati voi, ca vom avea in sfarsit un manager venit pe post cu concurs pe bune. Va mai curge mult rahat pe valea Argintului pana atunci, stimabililor.

Sa fiti cu minti ca se pregateste o surpriza, stupiza :))

Standard